Arhitectura românească nu există - Conferință susținută de Augustin Ioan
Miercuri, 17 octombrie 2012, ora 18.00, la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti va avea loc conferinţa “Arhitectura românească nu există”, susținută de prof.univ.dr.arh. Augustin Ioan în cadrul expoziției Mitul național. Contribuția artelor la definirea identității românești (1830 – 1930).
Prezentarea lui Augustin Ioan urmărește mecanismele construirii, re-construii (în anii comunismului) și de-construirii temei naționale în arhitectură, propunând o istorie critică în raport cu istoriile „oficiale” ale manifestărilor arhitecturale de pe teritoriul actual al României.
Analizând noțiunile de arhitectură „românească”, arhitectură „tradițională”, „specific național” în arhitectură și alte tipare identitare transferate dinspre politica naționalistă, Augustin Ioan vorbește despre existența unor stiluri regionale în locul unui stil unitar „național” și discută importanța acordată arhitecturii religioase ca motor al discursului identitar.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Rezervări la comunicare@art.museum.ro.
Aceasta este cea de-a doua întâlnire dintr-un ciclu de conferințe pe teme conexe expoziției Mitul național. Contribuția artelor la definirea identității românești (1830 – 1930), deschisa la MNAR în perioada 13 septembrie 2012 – 13 februarie 2013 (curatori: Monica Enache și Valentina Iancu, în colaborare cu istoricul Lucian Boia).
Expoziția Mitul național. Contribuția artelor la definirea identității românești (1830 – 1930), explorează modalitățile prin care cei mai importanți artiști români moderni au contribuit la definirea identității naționale, într-o perioadă încărcată de evenimente istorice hotărâtoare pentru formarea statului român: Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea lui Carol I ca domnitor în 1866, Războiul de Independență 1877-1878, proclamarea regatului României în 1881, Marea Unire din 1918.
Sunt expuse aproximativ 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă, create în perioada 1830 – 1930 de artiști precum Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Carol Popp de Szathmári, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea etc.
Dincolo de succesiunea evenimentelor istorice, expoziția ilustrează traseul evolutiv al artei românești moderne, atât stilistic cât și tematic, punctând recurența unor subiecte și a unor personaje istorice emblematice, destinate susținerii edificiului politic al României moderne.
1 comentariu: