Orașul Vizibil - Preselecție 2012

A treia ediție a proiectului ”Orașul vizibil”a ajuns în fază de preselecție. Puteți să votați proiectul vostru preferat pe pagina www.altart.org/orasulvizibil.  În urma selecției vor fi produse și expuse propriu-zis în spațiul public 10 lucrări.

Orașul Vizibil este o inițiativă de a reactiva spațiul public din Cluj prin intervenții artistice. Proiectul propune regândirea modurilor de acces, utilizare şi control asupra uneia dintre dimensiunile spaţiului public, pe care o deschide către comunitatea artistică – ca platformă de expunere a artei cu mesaj social. Intenția ultima este aceea de a genera un process de reflecție, atât la nivel individual, pentru cei care trec pe lângă aceste vitrine și panouri, dar mai ales la nivelul comunității.

Acest proiect, vizând utilizarea spațiul public al orașului ca spaţiu expoziţional pentru lucrări de artă cu mesaj social, propune regândirea modurilor de acces, utilizare şi control asupra uneia dintre dimensiunile spaţiului public. Intervenţiile culturale propuse în cadrul acestui proiect susţin: dezbaterea publică, reaproprierea spaţiului public şi cultura ca factor esenţial al actului social.

”Orașul vizibil” - artă în spațiul public - invită artiști să problematizeze spațiul public urban propunând lucrări de artă contemporană cu tema "Cultura ca sistem de operare". Începând din acest an, concursul a avut două secțiuni: I. Intervenții artistice și II. Lucrări pentru spații de afișaj public - panouri afișaj, ecrane LCD pentru anunțuri comunitare, ecrane video stradale, vitrine.

În faza de preselecție au intrat 27 de proiecte din care se vor selecta cele care urmează a se realiza. Mai jos sunt proiectele selectate:

Vlad Basalici: Operele au ars, păstrăm vitrina
Secțiune: Lucrări pentru spații de afișaj
Format: afiș
Argumentație: Pe 22 decembrie 1989, Könczei Csilla a filmat ceea ce se întampla pe străzile din Cluj.  Într-unul din cadre apare un bilet lipit pe vitrina Librăriei Universității:  “Operele au ars, păstrăm vitrina”,  probabil scris și lipit de un librar în acele momente tumultoase.  Când am văzut înregistrarea  mi s-a părut un anunt enigmatic cu toate ca știm exact ceea ce însemnă în acea zi de 22 decembrie 1989 .
Prin lucrarea mea mă intereseaza să reactivez acest mesaj în același loc (pe una din ferestrele Librărie Universității) unde a fost plasat acum mai bine 20 de ani. Ce sens mai au aceste cuvinte azi? Sigur ca acum le percepem altfel, dar cred ca în continuare pun în discuție  rostul culturii azi.

Visual Artist: Visual Artist changed his/her relationship status
Secțiune: Lucrări pentru spații de afișaj
Format: Billboard.
Argumentație: Facebook, noul instrument iluzoriu de obliterare a distanțelor, generează, pe lângă o problematică socializare,  imagini ușor recognoscibile și inteligibile din cauza sistemului de coduri prin care comunică informațiile. Acest sistem încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes,  să reproducă date și elemente esențiale ale felului în care relațiile și comunicarea se (auto)configurează în lumea contemporană. Status-ul relației, viziunea politică / socială / culturală sunt componente esențiale și definitorii în cunoașterea individului. Pe de alta parte, Visual Artist crede ca acestea sunt componenete esențiale ale oricărei identități artistice real asumate. Iar când această asumare se produce,  el are o relație inevitabilă,  complicată sau nu, cu Lumea, Societatea, cu Alți Indivizi. (...)

Silviu Medeșan: Bancă în Piața Unirii
Secțiune: Intervenție culturală
Format: Lucrarea constă dintr-o bancă de dimensiuni  normale realizată din panouri de OSB vopsite. Cu participarea trecătorilor, bancă se poate extinde cu ajutorul cutiilor care iies unele din  altel, de sub bancă iniţială.Rezultă o bancă alungită pen tru mai multe persoane. Cu ajutorul unor şipci, banca se poate acoperi cu o prelată.Detaliile tehnice se vor stabili într-o etapă ulterioară a proiectului.
Argumentație: Piaţa Unirii este cel mai disputat spaţiu public din Cluj. Odată cu amenajarea acestui spaţiu, noi utilizări au luat naştere şi probabil lucrurile nu se vor opri aici. Este un spaţiu al diseminării culturale, dezbaterilor, protestelor, controverselor. Propun o intervenţie temporară care să pună în discuţie legătură care ne rămâne cu trecutul recent, dar şi cu cel îndepărtat. Cum răspundem prezentului: prin monumentalitate şi rigiditate sau mai degrabă prin ironie şi autocritică? Răspunsul meu tinde spre ultima variantă. Temporaritatea, participativitatea, creativitatea sunt vitale în spaţiul public.

Radu Leşevschi: Biblioteca Nomadă
Secțiune: Intervenție culturală
Format: Instalație.
Argumentație: Asemenea add-on-urilor care adaugă noi micro-module în arhitectura unui program, proiectul propus injectează o componentă culturală în programul  utilitar de transport al oraşului: o bibliotecă deschisă a cărei conţinut poate fi împrumutat liber pe durata unei călătorii, fiind returnat la întoarcerea în Cluj. O fişă de lectură este lipită pe interiorul coperţii fiecărei cărţi  pentru a înregistră istoricul călătoriilor parcurse şi opiniile celor cărora le-au ţinut companie. Intervenţia operează ca un mix de control (mediu supravegheat) şi libertate (accesul fără restricţii la cărţi), exersând simţul responsabilităţii sociale individuale (îngrijirea şi returnarea unui bun comun împrumutat pe durată călătoriei) fără a-l limita: furtul, schimbul sau alte practici fiind posibile.  Proiectul activează un gradient de experienţe, de la cele izolate sau accidentale  până la un nou ritual în rândul celor care călătoresc frecvent (spre exemplu studenţii).

Radu Leşevschi: Cantina cu cărți
Secțiune: Intervenție culturală
Format: Materiale: Cărţi, cataloage, broşuri etc. româneşti donate/împrumutate sau cumpărate din bugetul lucrării
Argumentație: Asemeni unui hack care presupune o situaţie excepţională şi temporară într-un sistem, intervenţia propusă urmăreşte deturnarea temporară a unei funcţiuni, prin păstrarea intactă a interfeţei şi a practicii de consum şi schimbarea radicală a conţinutului . Astfel un restaurant devine pentru câteva zile o bibliotecă cu servire, o situaţie excepţională care bruiază rutina cotidiană. Astfel vizitatorii urmează să consume roadele producţiei culturale autohtone în forma cărţilor, cataloagelor, broşurilor etc. păstrând ritualul (luarea tăvii, alegerea meniului din vitrina etc) şi interfaţă ( recuzita, personal etc) tipice unui restaurant. Această aparentă nepotrivire între interfaţă şi conţinut creează o experienţa care potenţează interacţiune socială între grupuri diferite (obişnuiţi ai locului, vizitatori accidentali, cei interesaţi în special de această intervenţie, personal etc).

Paula Boarţă: Teatru Forum de Cartier
Secțiune:
Intervenție culturală
Format: Fiind o lucrare naturală, animată, în care oameni diferiţi vor performa, nu pot vorbi de un format anume, cadrul natural fiind prezent deja. Ar fi util însă dacă s-ar filma primul performance, cel puţin, urmând ca participanţii să primească o copie.
Argumentație: Am ales această formă artistică de expresie în măsura în care spaţiul public e de multe ori doar un perimetru în care actorii/spectatorii nu se intersectează cultural, ci rămân în grupurile lor. Acesta rămâne mai degrabă un spaţiu de consum de orice natură, şi mai puţin de discuţie, confruntare, schimb de idei. Deşi în alte ţări, această formă  culturală e demult încetăţenită, la noi e un concept destul de nou. Totuşi, nu doresc să reproduc întocmai acest mijloc de intervenţie socială, ci să-l folosesc ca şi un catalizator, conductor în spaţiul public, prin care oamenii să interacţioneze, fiecare cu bagajul său cultural, de la rezolvarea unor probleme sociale, prin propria lor perspectivă, până la un alt fel de „joc de societate”, între ideal şi realitate. (...)

Octavian Fedorovici: Shattered Light Show
Secțiune: Lucrări pentru spații de afișaj
Format: Video loop, MPEG-4, H.264, 1070×720
Argumentație: Lucrarea propune montarea unui video pe suprafaţa unei vitrine în spaţiul public urban, o intervenţie ce constă într-un joc flamboiant de lumini şi reflexii colorate, ce doresc a capta privirile trecătorilor într-o manieră agresivă, asemănătoare anunţurilor video publicitare. Secvenţele  oscilează rapid între forme geometrice abstracte şi împrejurimi urbane perceptibile ce evocă un spaţiu fizic incert, un locus non-existent ce apare doar ca şi o oglindire neclară. Scopul lucrării este de a atrage atenţia într-un mod provocator, nu pentru a vinde un produs, ci pentru a instiga o meditaţie asupra mediului urban. Proiecţia doreşte să chestioneze modul în care societatea contemporană a transformat ambianţa urbană într-o constantă agresiune vizuală de tip comercial şi felul în care percepţia oamenilor este mereu manipulată şi atacată de media outdoor. Mai mult chiar, lucrarea îşi propune să expună modul în care spaţiul înconjurător natural este deturnat subversiv sub acţiunea culturală, atingând apogeul în care până şi imaginea lunii de pe cer se poate transforma într-un led cicălitor ce aparţine de acest cadru vizual urban. (...)

M.A.M.A.: Voie bună FM
Secțiune: Intervenție culturală
Format: Format Audio- mp3, WAV,FLAC; Reportofon, trepied; Camera foto
Argumentație: Acest proiect doreşte să ofere oameniilor un moment de relaxare, de plăcere, prin aducerea naturii mai aproape de ei. Se produce o întrebuințare inconştientă a propriei valori, ea fiind transmisă mai departe, prin tot oraşul. Efectul fiind nu doar unul fizic ci şi unul spiritual.

LGKT: Ciuperca muzicală
Secțiune: Intervenție culturală
Format: Obiecte de diferite dimensiuni.
Materiale: lemn, fier, plastic, jucării.
Argumentație: Este greu să te faci auzit dacă eşti copil. Mijloacele de exprimare sunt puţine. Vrem să  oferim mai multe unelte prin care copii îşi vor putea exprima bucuria de joacă prin amplificarea unor sunete familiare , creând muzică prin zgomot. În acest fel sperăm că aceşti copii să înveţe importanţa mijloacelor de comunicare, care ajută la  optima exprimare a sinelui. Ciuperca de lângă parcul de copii, pentru că amplifică orice sunet produs, este locul perfect pentru a atinge acest ţel. (...)

Magda & Bogdan Pelmuș: WE are The 00’s Made in RO
Secțiune: Lucrări pentru spații de afișaj
Format: billboard
Argumentație: „ Memoria umană înregistrează şi conservă informaţii despre toate genurile de fenomene şi evenimente precum şi întrega gamă de experienţe accesibile la nivel individual şi comunitar.”
Etapele evoluţiei umanităţii în genere sau a unei societăţi sunt stocate în memoria colectivă şi reactualizate de către indivizi. Este interesant să observăm în ce măsură indivizii sunt influenţaţi de acest fapt şi acceptă să se confunde cu un anume stil de viaţa, cu o anume imagine, cu un anumit brand sau trend, cu această evoluţie şi în ce măsură se reflectă în stilul individual liberul arbitru , învestirea emoţională.
În acelaşi timp, împrumutul unui stil de viaţa, al consumismului crează hibrizi care duc la pierderea identităţii / memoriei unei regiuni geografice.

Larisa Sitar: Neintitulat (cărare)
Secțiune: Intervenție culturală
Format: instalație
Argumentație: O alee făcută din diverse resturi de borduri, cărămizi, pietre şi alte posibile materiale întâlnite în oraş, plasată într-un spaţiu verde unde se poate vedea urma unei cărări apărute pe un traseu de interes pentru localnici, dar care nu a fost luat în considerare când au fost gândite aleile şi trotuarele în acel loc. Consider cărărea un semn al consecvenţei şi apreciez încăpăţânarea localnicilor de a se sustrage traseelor care li se impun fără a fi fost gândite special pentru ei.

Larisa Sitar: Hotel Cluj
Secțiune: Lucrări pentru spații de afișaj
Format: Dimensiunile depind de locul in care se poate amplasa instalatia.

Argumentație: Proiectul Hotel Cluj încercă să atragă atenţia asupra ocupării abuzive şi de multe ori la limita legalităţii a spaţiului verde. Odată cu dezvoltarea şi aglomerarea oraşelor acesta se împuţinează în favoarea construirii unor imobile cu beneficiari privaţi, de cele mai multe ori, sau a unor noi locuri de parcare, supermarket-uri, etc.
Prin imitarea semnalizării unui viitor şantier, încerc să confrunt locuitorii oraşului cu posibilitatea de a pierde un parc central sau o parte din gradina botanică in favoarea unui nou hotel. Intervenţia constă practic în înconjurarea intrării şi părţii dinspre stradă a unui parc central sau a unei părţi din grădina botanică cu bandă cu dungi roşii şi albe folosită în construcţii pentru delimitarea zonelor de risc şi oprirea trecerii şi amplasarea unor panouri cu imaginea 3D şi informaţii (fictive) despre noul hotel care va fi construit pe locul “fostului” parc.

Lala Panait & Silviu Medeșan: Trasee alternative în Cluj
Secțiune: Intervenție culturală
Format: Indicatoare amplasate pe stalpi exsitenti, realizate din panouri de OSB vopsit si taiat cu laser (in regie proprie).
Locaţii: Fabrica de Pensule, Piaţa Abator, Oszer, Skate Park Rozelor.
Argumentație: Parcurgem zilnic oraşul nostru, al altora dar şi al tuturor. Dacă ridici ochii de pe bicicletă, la stop, parcă nu eşti atent tot timpul la indicatoarele clasice către Bucureşti, Oradea, Iulius Mall sau Polus. Dar de ce să ieşim din oraş? De ce să nu rămânem în Cluj? Să ne descoperim propriul oraş şi prin intermediul unor indicatoare alternative, direcţii către locuri care nu sunt cunoscute de mulţi clujeni sau care sunt chiar recent create (vezi Fabrica de Pensule sau Skateparc Rozelor).
Clujul ultimilor ani are o dinamică uluitoare la nivelul creativităţii, ecologiei şi altor procese iniţiate în special de tinerii ce locuiesc aici. Practic, indicatoarele şi nortmativitatea rutier-urbană a unui oraş deja nu mai ţine pasul cu această dinamică. De aceea propunem noi itinerarii prin cotidianul creativ al unui clujean. Cotidian ce are de-a face cu preţuirea producătorilor locali, culturii, sporturilor, spaţiilor verzi, într-un cuvânt al unui mod de viaţă.

Iulia Gabriela Toma: Muzeul muncii
Secțiune: Lucrări pentru spații de afișaj
Format: printuri de dimensiuni variabile
Argumentație: În viziunea mea, un Muzeul al Muncii, locat undeva în România – ar trebui să conţină câteva piese care sunt şi produsul şi rezultatul unei atitudini faţă de muncă. Obiecte de îmbrăcăminte care au intrat în imaginarul colectiv ca aparţinând unei “anumite perioade”.
Întâlnesc în documentarea personală, haine care ar trebui să se găsească în vestiarul de lucru al uzinei, astăzi transformate în haine de stradă, în vesminte care sunt utile şi utilizate. Funcţia socială a vesmântului, pe care mă aşteptam să o regăsesc în mediul rural este redusă. Ambiţia purtătorului este diminuată, halat-capotul fâlfăie pe stradă mare.

Irina Dumitrașcu Măgurean: Zbor fără aripi
Secțiune: Lucrări pentru spații de afișaj
Format: Print foto. Dimensiune: 120×180 cm.
Argumentație: La baza conceptului lucrării mele stă certitudinea libertăţilor oferite de cultura personală. Lucrarea este un îndemn spre accesul la cunoaştere, la libertatea gindurilor prin însuşirea unei culturi bogate. Ne reprezintă cultura pe care o avem şi care cu fiecare zi trăită câştigă ceva în plus. Cu cât aceasta este mai vastă şi aspirațiile vor fi mai sus, ambițiile mai mari.

Ioana Iacob: Lumina din interior
Secțiune: Intervenție culturală
Format: Reflector pentru exterior cu leduri colorate.
Argumentație: Iluminarea spaţiului, fie el public sau privat, poate fi încărcat de  multe semnificaţii în lumea noastră însă ceea ce mă interesează pe mine este felul în care un spaţiu cu ajutorul luminii poate să incite la întrebarea”ce se întâmpla acolo?”.
Similar cu momentul în care treci pe lângă un geam noaptea şi cineva vizionează un film şi ai vrea să ştii şi tu despre care este vorba, proiectul meu vizează sentimentul cel mai puternic al publicului în faţa unei lucrări de artă: curiozitatea ,dar care atinge  şi conceptul voyeurism-ului atât cel ce vine din partea publicului cât şi cel pe care îl practică artistul în relaţia să cu lumea înconjurătoare pe care o priveşte/urmăreşte/analizează..
Prin urmare intenţia mea este să plasez un reflector cu lumină colorată în interiorul turnului pompierilor astfel încât de afară să se vadă doar lumina ce răzbate prin acoperişul de sticlă.

Ioana Ciocan: Plai natal, grădină-n floare
Secțiune: Intervenție culturală
Format: Dimensiuni: 3mp
Materiale: oglinzi, monezi de 10 bani
Argumentație: Propun un exercițiu de auto reflectare a conștiinței sociale a individului printr-un gest simplu de privire într-o oglindă. Îi invit pe privitori să-și reexamineze propriile valori culturale și pecuniare prin proximitatea monezilor și prin posibila interacțiune cu acestea.

Cristina Curcan: MUSZ
Secțiune: Intervenție culturală
Format: ștergare populare

Cristian Pascariu: Reinventing Dacia
Secțiune: Intervenție culturală
Format: O Dacia 1300, Spray-uri, vopsele, acuarele, pensule, markere, recipiente pentru amestecul vopselelor, mănuși de unică folosință, saci menajeri, stand din material plastic pentru informarea publicului(h:120 x L:35 x l:30)
Argumentație: Proiectul își propune să stimuleze creativitatea și inventivitatea clujenilor prin reinventarea unui simbol românesc autentic: Dacia 1300. Uitată de generația actuală și substituită cu prototipuri moderne, Dacia 1300 poate fi readusă în „lumina reflectoarelor” ca obiect de artă. Va fi pusă la dispoziția trecătorilor din Piața Unirii o Dacia 1300 de culoare deschisă, precum și ustentilele necesare colorării pânzei neconveționale: spray-uri, vopsele, acuarele, instrumente de pictură. Astfel, orice trecător care are o idee creativă o poate pune în practică pe caroseria mașinii, pe parbriz, pe geamuri sau pe orice altă porțiune care îl inspiră.
Mașina va staționa în Piața Unirii atât timp cât va fi necesar pentru a fi complet acoperită de culoare. Ulterior, în funcție de inventivitatea creațiilor plastice și de aspectul produsului final, se poate încerca plasarea mașinii în incinta unui muzeu tehnic sau al unui muzeu de artă contemporană. (...)

Galeria A1: Aprozar
Secțiune: Lucrări pentru spații de afișaj
Format: Pe un autocolant transparent de dimensiunea vitrinei fostului aprozar-florărie de lângă magazinul Rialda (Memorandumului) va fi tipărită o povestire a autorului american William Saroyan: „Câțiva săraci”. Povestirea a fost culeasă dintr-o antologie de nuvelă americană contemporană publicată în 1968 în celebra, pe vremuri, colecție: Biblioteca Pentru Toți.
Argumentație:  Autocolant transparent în vitrina fostului aprozar-florărie de pe Memo 2. Proiectul abordează două teme majore: încercarea de a da glas unui loc părăsit de zumzetul orașului, în același timp montând un filtru translucid ce lasă a fi descoperit un interior abandonat. În fine, intervenția atinge discret situația contextului editorial din România.

Galeria A1: Unt pentru mase
Secțiune: intervenție
Format: Cutiile electrice de pe ambele părți pietonale ale bulevardului Horea, împachetate în forma pachetelor de unt.
Argumentație: Intervenție de împachetare a cutiilor electrice aflate pe domeniul public. Obiecte dreptunghiulare, de un banal și-un urât, ce le plasează direct în zona insignifiantului și a neobservabilului din spațiul urban gri.
În cazul de față, ambalajul, inspirat după pachetele de unt de masă Albalact, nu are funcția de a ascunde, ci, dimpotrivă, de a scoate la iveală un obiect de regulă nevăzut, mizând pe efectul de surpriză al resemnificării simbolice.

Galeria A1: Fugă în pas minor
Secțiune: instalație
Format: 500 de clopoței vor fi suspendați cu fire de nailon transparent de grinzile de metal de deasupra podului. Clopoțeii vor fi ancorați în așa fel încât să permită trecerea pietonilor, dar în același timp să rămână la îndemână.
Argumentație: Pe podul Regina Elisabeta, din apropierea Operei Maghiare, vom suspenda de grinzile metalice superioare o pădure răsturnată de clopoței de diverse mărimi și tonalități. Lucrarea se dorește a fi o piedică în calea fugii trecătorilor și o ocazie de reconștientizare a unui loc de pasaj.  Fuga devine fugă.

Claudiu Cobilanschi: SERAL by AirBunker (homeless library)
Secțiune: Intervențe Culturală
Format: intervenție
Argumentație: AirBunker (homeless library) este, în primul rând, o bibliotecă fizică de dimensiuni reduse, având câteva zeci de cărţi în patrimoniu, înfiinţată pe o structura nomadă care transportă ateliere, proiecţii de film, seri de lectură şi alte activităţi cultural-pedagogice în
straturile invizibile ale fostului stat social. Proiectează, produce, menţine şi dezvoltă o reţea informală de resurse orientate către dezbaterea privind regimul socio-politic actual, în analiză teoretică şi practică a noului tip de stat/status. Deţine un index de argumente adăpostite sub o foaie de cort, un raft conţinând soluţii şi foste eşecuri, o unitate de cercetare artistică producătoare de discurs critic şi vizibilitate. (...)

Cătălina Georgeta Nistor: Biblioteca
Secțiune: Intervenție culturală
Format: instalație
Argumentație: „Biblioteca” este un spaţiu de întâlnire, comunicare şi cultură. Este un spaţiu unde te poţi odihni, citi, vorbi şi îndrăzni. Biblioteca este o tentativă de reapropriere a oamenilor din diferite puncte cardinale şi culturale ale Clujului.

404: Fără titlu
Secțiune: Lucrări pentru spații de afișaj
Format: afiș
Argumentație: Proiectul își propune să aducă în spațiul public o serie de mesaje legate de soarta și modul de operare al culturii contemporane în România – aparent aleatorii, dar relevante prin caracterul lor spontan, minimalist, direct, pentru incapacitatea culturii și a artei de a beneficia de un context de reprezentare și exprimare.
Proiectul propune instalarea a circa 10 lucrări de tip ‚poster art’ în diverse spații publice neutilizate sau abandonate, dar vizibile din oraș (vitrine nefolosite temporar, pasaje de trecere, fațade de clădire, ziduri nefolosite, etc.). Lucrările reprezintă portrete (alb-negru, fotografii stilizate) însoțite de o cutie de dialog (similară benzilor desenate) cu mesajul personalizat legat de tema soartei culturii și a modului în care ea operează/ar trebui să opereze în România, în opinia persoanelor portretizate.(...)

Andrei Fărcășanu: Instantaneu
Secțiune: Lucrări pentru spații de afișaj
Format: afiș
Argumentație: “Instantaneu” supune atenţiei importanţa calităţii imaginii în acest context contemporan al devorării de imagini fotografice de tip snapshot. Zilnc, milioane de fotografii/snapshot sunt realizate şi uploadate pe platforme de comunicae, pe siteuri personale, sau  rămân în calculatoarele proprii. În acest context, când, se spune că nimeni nu priveşte o fotografie expusă online, mai mult de 3 secunde, ce importtanta are, prezenţa sau lipsa calităţii fotografiei? Fotografia este un element prin care  reactualizăm statusul, sau o folosim că martor al călătoriilor, şi nu mai reprezintă pentru cel ce o realizează o imagine cu calitate intrinsecă.
De aceea proiectul “Snapshot” propune o încetinire a ritmului în care se priveşte o imagine pentru a facilita reflexia asupra importanţei imaginii ca limbaj cultural. (...)

Alexandra Burda: 2211
Secțiune: Lucrări pentru spații de afișaj
Format: video loop
Argumentație: 2211 este o  cercetare a circumstanţelor în care mintea se conecteza la mediu şi creează conexiuni şi în timp moduri de viaţa. Este un film documentar-experimental despre conştiinţa spațiului în care trăim, care vine cu mesajele sale. Am ales un mic eveniment local : inundarea unui bar. Discursul meu se referă la asumarea rolului de observator indiferent de circumstanţe şi la rememorare că la un principiu necesar de raportare la lume. Asta şi este: o rememorare de informaţie vizuală într-o atmosferă incomodă(întrebarea este de ce este aşa de incomodă- aşteptarea/plictiseala/lipsa de sens sau de rezultat).

Puteți vota proiectele la adresa www.altart.org/orasulvizibil.

Orașul Vizibil este un proiect al Fundației AltArt în parteneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Grupul PONT și  finanțat de AFCN și Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca.

 
 

1 comentariu:

Bogdan
24 Sep 2012 - 12:55 am

Sunt deacord cu opinia asta : arhitectii nu ar trebui sa proiecteze orase, nu le iese, orasul trebuie sa aiba o ordine spontana, sa contina spatii, unele intime altele deschise, alse de oameni natural in care sa se retraga sau asocieze etc

http://www.guardian.co.uk/artanddesign/2012/sep/18/architects-cities-jon...

Orasele planuite au fost un dezastru, mai ales cele comuniste unele planificarea a atins absolutul.