Școala de Muzică și Arte


14.01.2013
Tipul proiectului: proiect executat
Autor: LTFB studio
Localitate: Bucureşti
Echipa de proiectare: Lucian LUȚĂ, Liviu FABIAN
Proiectant general: Vienna Consulting Engineers
Proiectant structură: Ductil Tech
Proiectant instalații: Solid Install
Antreprenor general: Cam Construct Engineering
Client: Liceul Teoretic Alexandru Ioan Cuza- Centrul de Execuție Bugetară
Anul proiectării: 2010
Anul execuției/finalizării: 2012
Suprafața construită: 1565 mp
Suprafața desfășurată: 5100 mp
Suprafața utilă: 4080 mp
Fotograf: Cosmin DRAGOMIR

* Proiect nominalizat la Bienala Națională de Arhitectură București 2012, la secţiunea "Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie".

Ideea unei școli de muzică și arte în București a venit din dorința de a unifica spațiile în care copiii talentați din sector studiau muzica și alte tipuri de discipline artistice. Școala nu este o școala de arte clasică, ci una extra-curriculară, cu activități artistice precum muzică, desen, pictură, sculptură, web-art, coregrafie, teatru. Sălile de clasă, din diferite școli, unde se studiau aceste discipline, se dovedeau improprii din toate punctele de vedere, consecință a faptului că în perioada comunistă nu erau încurajate astfel de activități de dezvoltare personală.


Situl ales de beneficiar pentru construirea școlii se află între o școala primară, un mic parc și o mică biserică pseudo-maramureșeană, într-unul din sectoarele “îndesate” cu blocuri de locuințe tipizate (P+8, P+10) specifice anilor ’60. Tiparul urbanistic “liber” al anilor ’60 era oarecum influențat de tendințele occidentale, în care funcțiunile erau clar delimitate spațial (locuirea, comerțul, școala, etc.). Școala de muzică se alătură și ea acestui mini-centru social al cartierului. Acesta a fost de altfel și unul din motivele pentru care am încercat să oferim clădirii nu doar atributele tehnice desfășurării disciplinelor artistice, ci și o identitate socială mai puternică.


Am avut în vedere câteva elemente ordonatoare pentru acest proiect: o imagine de impact, proaspătă, cu oarecare referințe către arhitectura interbelică din București, care să contrasteze cu monotonia si tipizarea din jur; o “deschidere” a școlii către exterior printr-un spațiu public puternic vitrat (forum), o dispunere spațială clară a disciplinelor și activităților școlii.


Volumul este simplu: un corp în formă de L, pe două niveluri, înconjoară pe două laturi corpul roșu ce găzduiește două săli de spectacole. Deasupra acestuia din urmă este așezat alt corp alb, perpendicular pe cel roșu, ce formează un fel de vitrină a școlii către stradă. Din afară, vitrina îți arată spațiile de coregrafie și îți oferă o idee despre ce s-ar întâmpla înăuntru. În volumul în formă de L se găsesc sala de lectură, sala web-art și o sală mult mai amplă, atașată foyer-ului, destinată artelor plastice. La nivelul întâi al aceluiași volum am dispus 35 de săli de studiu pentru instrumente muzicale, precum și o mică terasă interioară. Studiile acustice pentru întreaga clădire au determinat alcătuiri și geometrii specifice ale pereților și planșeelor. Al treilea volum cuprinde zona de coregrafie și alte spații cu geometrii distincte, destinate muzicii. La subsol se află anexele administrative, vestiarele pentru teatru și un studio de înregistrări.


Volumul care cuprinde o sală de spectacole de 192 locuri şi o sală mai mică de concerte camerale este îmbrăcat în tablă Bond roşie. Pluteşte deasupra forumului datorită structurii similare celei de pod, fără stâlpi de susţinere dedesubt, planşeul inferior fiind susţinut prin tiranţi de două grinzi zăbrelite din partea superioară. Tot acest efort structural lasă liber spaţiul central al forumului pe o suprafaţă de 14 m X 25 m. Deşi spaţiul este situat la subsol, lumina aici vine din toate părţile, chiar şi printr-un luminator de articulaţie dintre volume, care aduce după-amiaza soarele în mijlocul clădirii. Forumul este un spaţiu flexibil în utilizare (cofetărie, spaţiu expozițional, conferinţe, concerte) şi poate fi extins spre interior prin spațiile foyer-ului şi al artelor plastice de la parter, iar spre exterior prin două terase cu gradene pentru diverse reprezentaţii. Aceste terase articulează spaţiul forumului cu terenul de la nivelul străzii.


Mobilierul este simplu și preia din cromatica clădirii, cu accente mai viu colorate în  spaţii importante. Un caz mai special este mobilierul de depozitare din sala artelor plastice. Este înalt si prevăzut cu role pentru a putea subîmpărţi spaţiul în două sau trei săli mai mici, în funcţie de cerinţele didactice.


Clădirea a început să se integreze in spaţiul public, iar noi sperăm să-şi folosească întreg potenţialul pentru a activa viaţa socială şi culturală din sector şi pentru a se alătura celorlalte instituţii culturale din Bucureşti.