Pasajul Plutitor
| Tipul proiectului: | concurs |
| Localitate: | Orkney (Scoția) |
| Echipa de proiectare: | Bogdan CHIPARA, |
| Proiectant structură: | ARUP |
| Antreprenor general: | Papay Gyro Nights Art Festival and Papa Westray |
| Client: | Papay Gyro Nights Art Festival and Papa Westray |
| Anul proiectării: | 2012 |
| Anul execuției/finalizării: | 2014 |
| Suprafața construită: | 600-800 mp |
* Pasajul Plutitor (The Floating Passage) este proiectul câștigător al concursului internațional de arhitectură BONFIRE.
Bonfire = un foc controlat aflat în spaţiu deschis ce poate fi parte dintr-o festivitate
“BONFIRE” este un festival al vechilor tradiţii legate de foc şi a noilor idei în arhitectură.
“BONFIRE” este o competiţie internaţională de arhitectură unde participanţii sunt invitaţi să interpreteze Enunţul Juriului şi să stabilească limitele proiectului pentru a prezenţa idei inovatoare ce pot provoca designul arhitectural.
Juriul:
- Daniel Holguin
- Glenn Fulk
- Eva Franch
- Stefan Roeschert
- Molly Heintz
Enunţul Juriului:
Se spune că lumea va sfârşi în focuri cereşti (desăvârşind un ciclu de creaţie - moarte) ce îşi vor dezvălui potenţialul spre sfârşitul zilelor noastre. Dar, că în urmă oricărui foc, va rămâne mocnind cenuşa.
Am încercat să îmblânzim această forţă dinamică şi volatilă, să utilizăm puterea focului să şi să-i modelăm tendinţa ireversibilă de a devia în haos. Această energie cinetică instabilă ne poate uni sau destrămă.
De-a lungul istoriei, în societăţi diferite, focul a atins un statut mitic. Focul este analog politicii şi modului în care înţelegem legăturile subtile din societate. Legături economice, religioase, contextuale sau ştiinţifice. Primăvară Arabă, ce a servit drept impuls pentru renaşterea unor structuri sociale latente, a avut că punct de pornire auto-incinerarea. Acest act a dus mai departe la trezirea mai multor naţiuni şi răsturnarea conducerii acestora, la conştientizarea unui scop comun ce se împotrivea conducătorilor. Prin ritualuri precum Arderea lui Iudă, Yule, Beltane, Johnsmas şi Hallowmas, continuăm să reluăm mitologia ce gravitează în jurul focului.
Dorim prezenţa focului vostru! Dacă fenomenele naturale au fost pe rând explicate prin cunoaştere ştiinţifică, şi totuşi ştiinţă este în continuare constrânsă de către legile naturii, în ce măsură se poate construi un experiment ştiinţific folosind calităţile arhitecturale ale unui foc controlat şi modelat.
Suntem conştienţi că încercarea de a controla o stare haotic subversivă poate fi cu uşurinţă considerată inutilă. Cu toate acestea, se poate încercă proiectarea unui foc cu un timp prestabilit în care arderea devine haotică transformându-se într-un design emergent.
Obiectivele Competiţiei:
- A se construi şi arde un foc în cadrul festivităţilor de la Orkney.
- A se folosi focul ca element ce poate susţine o combinaţie unică de ordine construită şi ardere haotică: Creaţie vs. Deconstrucţie.
- Conştientizarea celei de-a două legi a termodinamicii, evidenţierea legăturii intrinseci între entropie şi arhitectură.
- A se ţine cont de scară, de grade multiple de intensitate şi de materiale
- A se luă în considerare istoria, cultura şi originalitatea Insulelor Orkney, amplasamentul lor de la marginea lumii (un loc al zilelor şi nopţilor polare) ce au însuşit focului o semnificaţie specială, încă de la începutul civilizaţiei Orkney şi până în prezent.
- A construi o ardere, a construi cu foc şi a construi pentru a arde; ţinând cont de semnificaţiile şi miturile legate de aceste procese.
- A onora focul ce arde în mintea care recunoaşte moartea ca o continuă creaţie.
Conceptul Proiectului “Pasajul Plutitor”:
A proiecta ceva ce mai târziu va fi ars este o sarcină ce trebuie să ia în considerare două stări: Starea de dinaintea arderii şi cea în care are loc arderea. În aceste două stări, semnificaţia şi scopul obiectului proiectat sunt diferite dar relaţionate.
Pasajul Plutitor trebuie să devină, în primul rând, o conexiune fizică între Insula Papa Westray şi Insula Holm of Papay, o piesă de infrastructură pentru aceste două teritorii. Am căutat cel mai scurt punct de legătură pentru inserţia acestui element structural în haosul geologic-teritorial, punct în care distanţă dintre insule este de 550m. Astfel a fost stabilită şi scara focului festiv ce va arde mai târziu.
Pentru o scurtă perioadă de timp o situaţie neconvenţională va fi experimentată. Ce înseamnă să parcurgi cu pasul, pentru prima oară, spaţiul dintre cele două insule. Ce trăieşti atunci când întâlneşti o altă persoană în mijlocul apelor; Într-un nou tip de spaţiu, delimitat de o membrană cu densitate şi rigiditate variabilă. Într-un tub torsionat, împletit, din lemn, ce ajunge câte-o dată la 3m în diametru, capabil să-şi creeze propriul univers. Un nou tip de mediu, moale, ce distorsionează uşor vederea spre exterior, ce creează senzaţia de siguranţă în mijlocul mării, remodelat de valuri. Un spaţiu neobişnuit ce poate genera activităţi neobişnuite(noi ritualuri), ce încurajează întâlniri neobişnuite, un spaţiu ce poate da naştere creativităţii.
În al doilea rând, această efigie(contemporană) interactivă va crea conexiuni la nivel mental cu cei implicaţi şi va facilita conexiuni mentale între cei implicaţi în festival. Va deveni un subiect pentru poveşti şi memorii. Încărcătura emoţională va ajuta la ridicarea valorii momentului în care pasajul va arde. Toate trăirile vor fi intensificate de acest eveniment central. Arderea va transforma fiecare acţiune din interiorul pasajului într-un gest unic cu o valoare sporită. La sfârşitul festivităţilor linia de foc ce va conectă cele două insule va fi un simbol vizual reţinut de toţi cei implicaţi, un simbol cu care vor fi asociate toate amintirile festivalului. Un logo la scara peisajului.
Pasajul plutitor ar putea fi împletit din nuiele de lemn folosind tehnici similare ambarcaţiunilor thailandeze de mici dimensiuni; o tehnică similară cu împletitul coşurilor de nuiele ce este des întâlnită oriunde în lume. Această tehnică ar înlătură orice conexiuni între piese ce ar complica procesul constructiv. În final ar rezulta o suprafaţă continuă dar cu variaţiuni de grosime şi transparentă. De asemenea construcţia poate fi împărţită în bucăţi mai mici, ce ar putea fi construite individual şi apoi asamblate pe site.
