Despre concursul Bibliotecii Universitare din Cluj
Pe deplin convinși că singura modalitate acceptabilă de atribuire a unor proiecte de arhitectură și urbanism importante, sau chiar mai puțin importante, sunt concursurile, dorim să împărtășim câteva puncte de vedere ce s-au cristalizat în urma jurizării concursului de la Cluj. Acestea vizează mai ales pregătirea și desfășurarea concursurilor, care pot influența (stânjeni) serios evaluările și deciziile juriilor.
1. O perfectă concordanță a temei concursului cu dorințele exprimate de către beneficiar. (La Cluj se pare că tema concursului a fost una simplificată probabil de organizatori, iar de cerințele mai precise ale beneficiarului s-a aflat în momentul vizitării amplasamentului sau la faza întrebărilor și răspunsurilor);
2. Stabilirea unui interval de cca. o lună între data predării lucrărilor și jurizare pentru a putea permite sosirea proiectelor trimise de la mare distanță. Propunem aplicarea principiului datei depunerii la poștă, cu atât mai mult cu cât ne dorim cât mai multe participări din străinătate. (La Cluj s-au recepționat proiecte chiar și după decernarea premiilor, ajungându-se în situația în care un participant din Italia s-a deplasat special la Cluj cu mașina pentru a-și preda proiectul – efort inutil);
3. Asigurarea unui spațiu adecvat pentru desfășurarea jurizării, care să permită expunerea fără o aglomerare excesivă a proiectelor și, mai ales, interzicerea accesului publicului în spațiul respectiv în timpul evaluării proiectelor. (La Cluj jurizarea s-a făcut pe culoarele Bibliotecii pe unde publicul circula nestingherit - “doar nu o să închidem biblioteca”);
4. Organizatorii trebuie să fie pregătiți din start să poată prelungi perioada de dezbateri a juriului în funcție de numărul de proiecte predate. (La Cluj au trebuit judecate în două zile peste 100 de proiecte);
5. Credem că ar trebui interzisă participarea la concursuri cu mai mult de un proiect de autor, sau colectiv de autori. (La Cluj au fost cazuri când unii autori au trimis mai multe proiecte și în marea majoritate a acestor cazuri ele erau complet contradictorii, deducându-se de aici o mare dovadă de nesiguranță, lipsa de experiență, incapacitatea de a lua o decizie sau de asumare de răspundere. Ca la “Loz în plic” trag mai multe poate iese… Ne întrebăm dacă un finanțator este dispus de a incredința proiectul unei astfel de echipe);
6. Considerăm obligatoriu ca cel puțin un reprezentant al beneficiarului să fie inclus cu drept de vot în juriul concursurilor, cu atât mai mult când nu e vorba de un concurs de idei, ci de unul ce are în vedere realizarea efectivă din bani publici. Acesta ar avea ocazia de a participa activ la dezbaterile și deciziile juriului, asigurând prin competența lui profesională un surplus de claritate și o orientare mai eficientă a membrilor juriului. Excluderea lui din acest forum la momentul jurizării produce un dialog suplimentar, postum și cu o dinamică proprie putând genera dispute în jurul proiectelor. (La Cluj beneficiarul reprezentat prin dl. arh. Trenea a asistat la dezbaterile juriului, fără a avea drept de vot);
7. Ideal ar fi ca din start să se stabiliască explicit ce fel de concurs este: de idei sau de realizare. Suntem de părere că concursurile care sunt urmate direct de construirea obiectului vizat ar fi bine să se desfășoare în două trepte. În treapta finală să râmână doar câteva proiecte selectate, cu idei remarcabile, care să fie concretizate. În felul acesta s-ar evita situația în care proiecte cu idei valoroase sunt eliminate pentru că nu sunt duse până la nivelul fezabilității. (La Cluj proiecte cu idei interesante au fost subevaluate deoarece erau exclusiv proiecte de idee și nu s-ar fi putut realiza imediat.)
Credem că succesul unui concurs este asigurat în primul rând de modul său de organizare și că acesta se răsfrânge hotărâtor asupra calității deciziei juriului.
arh. Angelo Silviu Rovența și arh. Gheorghe Vais
membri ai juriului Concursului Depozit cu acces liber la raft B.C.U. "Lucian Blaga" Cluj
Explicatii venite cu o mare intarziere, dar sa zicem ca mai bine mai tarziu decat niciodata.
5. Sa li se interzica autorilor sa participe cu mai mult decat o singura propunere? Adica e de interzis sa continui sa gandesti daca ai deja o idee si echipa care sa o redacteze?
E gresit pentru un birou (autor), care are mai multi angajati sa faca un concurs intern, intre arhitectii din birou, sau intre echipe pe care le formeaza intre ei? Nu inteleg de ce. Incapacitatea de a lua o decizie? Sa fim seriosi...
P.S. Tocmai dintre echipele cu mai multe participari ati ales unul dintre cei 2 mari castigatori.
P.S.2. Desi un altfel de concurs, dar principiul e acelasi, la concursul Arhetipuri echipa castigatoare a facut 5 propuneri, cu care a castigat premiul 1, premiul 3 si o mentiune. Din aproximativ 200 de proiecte inscrise in concurs. Le-ati recomanda sa se linisteasca, sau sa-i "cenzureze" organizatorii? Absurd!
Cum ar fi sa mai continuam lista? De exemplu:
8. Juriul ar fi bine sa desemneze un castigator. Daca se voteaza la egalitate pentru 2 proiecte, si in urma unor dezbateri puternice nimic nu se schimba, ar trebui sa existe un presedinte al juriului capabil sa transeze problema ("La Cluj" nu a fost cazul, pasand responsabilitatea pe beneficiar; din 1 si 6 trag concluzia ca ati simtit beneficiarul oricum putin dezavantajat, deci poate asa l-ati recompensat).
In incheiere aveti perfecta dreptate, dar sa stiti ca si calitatea si decizia juriului asigura succesul concursului in egala masura cu organizarea lui.
5.Recomand juriului (si in concursurile viitoare cu miza de a fi construite)sa 'sustraga' un proiect castigator, nu sa recomande partciparea concurentilor cu un singur proiect, nu sa delege responsabilitatea catre beneficiar.
6.am inteles ca Domnul Vais a fost "reprezentantul" beneficiarului. Adevarat?
Cred ca rezultatul unui concurs este alcatuit de juriu si participant - impreuna.
Este in fond o chestiune de morala:
Daca semnatarii scrisorii de fata ar fi avut forta morala sa-si expuna parerile la momentul potrivit, poate ca procedura s-ar fi suspendat.
Si - ceea ce e mai important - Clujul nu s-ar fi capatuit cu inca o cladire mediocra, de un brutalism si grobianism cu totul nepotrivit frumoasei zone a strazii Clinicilor. Se va continua din pacate deteriorarea zonei, inceputa cu cladirea U.M.F. si altele similare.
Dar vinovatul moral principal pentru acest nou esec este O.A.R., care si-a asumat raspunderea bunei desfasurari.
Cu referire la organizarea concursului de-acum 100 de ani pentru sediul vechi al B.C.U., poate ca daca s-ar fi ocupat O.A.Ungaria de actuala procedura Clujul ar fi fost mai castigat!
De ce nu reuseste O.A.R. sa organizeze bine concursurile, desi sunt extrem de rare?
Spre comparatie, pe site-ul Ordinului Arhitectilor din Provincia Verona (Italia) sunt postate 20 de concursuri. Aferente deci unei singure provincii!
Amintesc ca in 2003, dupa jurizarea concursul organizat de O.A.R. pentru un "Complexul hotelier de 5 stele la Bucuresti" si dupa expunerea proiectelor la Teatrul National, beneficiarul (Ion Antonescu - "Marshal") a furat proiectele facandu-se nevazut. Nici vorba de acordare a premiilor sau contractului de proiectare, asa cum era prevazut in regulamentul difuzat de O.A.R.
Nici pana azi O.A.R. nu a dat o explicatie multumitoare asupra celor intamplate, cum probabil n-o sa dea nici acum, in cazul concursului pentru B.C.U. Cluj.
3 comentarii: