Institute, The Cafe


04.04.2012
Tipul proiectului: proiect executat
Localitate: Bucureşti
Echipa de proiectare: Corvin CRISTIAN,
Anul execuției/finalizării: 2011
Fotograf: Cosmin Dragomir

Amplasat în clădirea ce poartă același nume, The Institute este în egală măsură un local, o librărie și un loc de întâlnire, în special pentru cei care lucrează în industria editorială și publicitară, fapt pe care amenajarea îl accentuează prin crearea unui spațiu marcat de ideea de grafiere și accentuare a rezonanței spațiale a caracterelor.

Atenția pentru detaliul tipografic marchează aici un discurs dublu al amenajării. Pe de o parte, ea aduce în prim-plan mașinile de scris ale anilor ’60, amintind astfel de o epocă a publicității bazată în primul rând pe cuvântul scris, pe comunicarea și grafierea mesajului, și mai puțin pe imagine și produs. Pe de altă parte, ea accentuează trăsături spațiale ce definesc caracterele tipografice – contrastul și ritmul grafic, integrarea spațială a mesajului și comunicării, construcția neutră a corespondențelor grafice și spațiale. Aspecte deloc întâmplătoare dacă ținem cont și de numele și funcția acestui loc de întâlnire.

Atenția pentru detaliu pe care Corvin Cristian o imprimă fiecărui proiect este dublată aici de grija cu care sunt create contrastele și de poveștile nespuse pe care caracterele tipografice le exprimă (mai mult decât un „font”, Helvetica Neue amintește de încercarea unui reviriment al modernismului, de încercarea de a scăpa de amprenta culturală pe care Helvetica și-o lăsase începând cu mijlocul anilor ’50 și de a oferi acestui font consistența și subtilitatea pe care grafica și comunicarea contemporană o instituie la nivel vizual). Caracterul tipografic devine aici caracter spațial. Iar aceasta deoarece atât arhitectura cât și scrierea împart această dificultate de a nu fi înțelese pe deplin în ceea ce transpun formal, ci doar prin întreruperile spațiale și ritmurile care le fac posibile. Planul spațiului este aici planul unei pagini pe care elementele de decor trebuie să comunice în mod imediat o atmosferă.

Aceleași contraste sunt evidente și în relațiile dintre diferitele elemente de decor: dialogul podelei cu tavanul și stâlpii de susținere, vârstele diferite pe care le descrie designul contrastant al scaunelor, mobilierul care partiționează discret spațiul fără a închide câmpul vizual, și culminând cu barul-tejghea, cu tentă evidentă, pixelată, înzestrat totodată cu suplețea unui discurs propriu – una dintre cele mai subtile realizări ale lui Corvin Cristian.

Text: Sabin Borș