Reabilitare gospodărie ţărănească


03.01.2013
Numele complet al proiectului: Reabilitare gospodărie ţărănească şi conversie in casă de oaspeţi
Tipul proiectului: proiect executat
Localitate: Valea Zălanului
Echipa de proiectare: Silvia Svetlana DEMETER-LOWE, SC Context Architecture SRL
Alți colaboratori: Kálnoky Estate
Antreprenor general: Kálnoky Estate
Client: SC Ecologic Transilvania SRL
Anul proiectării: 2008
Anul execuției/finalizării: 2011
Fotograf: Șerban Bonciocat

Pentru acest proiect au existat nişte principii mai degrabă decât o temă de proiectare propriu-zisă. S-a dorit salvarea și reabilitarea acestei gospodării tărăneşti, iar abordarea, funcţiunea şi realizarea lucrărilor au fost consecinţa directă a atitudinii noului proprietar şi beneficiar al proiectului:

Consider că natura ne dezvăluie esenţa universală a creaţiei. Preocuparea, în zilele noastre, cu ego-ul, dorinţa de a fi diferit, dar nu neapărat «original» în adevaratul sens al cuvântului, sunt doar câteva dintre semnele atitudinii noastre de  respingere a Naturii. Deasemenea, există o dependenţă  de o gândire mecanicistă mai degrabă decât o gândire integrată, holistică. În prezent, se pare că în lume există mult mai multă aroganţă decât respect, reverenţă; foarte mult ego şi mai puţină smerenie; un exces de ideologie abstractă în defavoarea realitaţilor din practică legate de viaţa oamenilor, de esenţa culturii şi identităţii lor."

“[…] O arhitectură legată de loc şi nu de timp.

“Astfel, relaţia dintre arhitect şi lumea înconjurătoare devine una de reverenţa şi nu de aroganţă.
      Alteţa Sa Regală Prinţul Ţării Galilor

Prin conversia gospodăriei într-o casă de oaspeţi s-a urmărit valorificarea potenţialului turistic al zonei, dar în primul rând s-a dorit punerea în valoare al ansamblului acestei gospodării ţărănești și promovarea “meșteşugului” de a construi și a valorilor culturale tradiţionale, în general. Deși acestă conversie implică asigurarea unui confort care să îndeplinească aşteptările unei “locuiri” contemporane - fie ea şi doar cu caracter temporar, intervenţiile necesare urmau a fi minimale asfel încât să se menţină caracterului ansamblului şi al clădirilor. De asemnea abordarea în reabilitarea clădirilor a implicat mai multă „conservare” si mai putină „restaurare”.

Satul Valea Zalanului aparține comunei Malnaș, din Munţii Baraolt, la întâlnirea pădurilor Aitei Seci și ale Zălanului, pe şoseaua dintre Sfântu-Gheorghe și Baraolt. În 1694 familia Kálnoky a construit aici o fabrică de sticlă, care a fost prima fabrică de acest gen din Transilvania. Gospodăria a aparținut cândva administratorului domeniului. Ansamblul aflat la capătul estic al satului la marginea pădurii este compus din două gospodării: „casa de sus” şi „casa de jos”, care de-alungul timpului au aparţinut aceleași familii. Gospodăria de sus este formată din casă, şură, grajd si şop de lemne, așezate în jurul unei curţi formând o incintă cu o organizare ce răspunde perfect contextului natural şi cerinţelor funcţionării unei gospodării care să asigure subzistenţa unei familii. Aşezarea pe sit, orientarea clădirilor, planimetria, utilizarea materialelor, raportul gol-plin, toate aceste aspecte reflectă înţelepciunea în a construi dobândită prin intermediul tradiţiei. Gospodăria se află pe versantul sudic al văii, la poalele pădurii, lângă un pârâu ce se varsă în râul din vale, la limita de sud a proprietăţii și are o vedere amplă asupra văii pe axa est-vest şi a celuilalt versant cu drumeagul ce duce către Malnaş.

Clădirile ansamblului aveau nevoie de urgente lucrări de consolidare şi reparaţii. Casa de Sus este construită din bile de fag, cu o tencuială mixtă: pe alocuri cu mortar de var, pe alocuri de pământ (un amestec de pământ, pleavă si bălegar), pe un suport de laţi de brad sau ramuri de alun. În lipsa unui sistem de drenaj corespunzător și cu şarpanta și învelitoarea deteriorate, apăruseră probleme structurale: bilele la nivelul soclului şi la nivelul streşinii şi capetele câtorva dintre căpriori putreziseră complet. Şura prezenta probleme similare şi datorită poziţiei sale, întregul volum începuse să se incline către vale. Grajdul avea probleme cu învelitoarea şi de asemenea cu infiltraţii de umezeală provenite din apa pluvială ce venea dinspre deal și stagna la baza clădirii. Existau și mari probleme cu eflorescenţe, formarea de salnitrat deteriorând zidăria de cărămidă. Iar Casa de Jos, construită relativ recent se afla într-o stare bună. Deși a fost construită utilizând tehnicile și materialele tradiționale, ulterior s-au executat lucrări nu tocmai potrivite din punct de vedere tehnic și estetic: pardoseli din beton, trepte de acces din beton, zugrăveli exterioare acrilice, etc.

S-a considerat esenţială păstrarea aspectului ansamblului şi spaţiilor interioare, al autenticității de material şi al tehnicilor de construcţie. Desigur, sustenabilitatea a fost, de asemenea, un principiu de bază în abordarea proiectului în general, căci înțelepciunea dobândită prin tradiție recurge la soluţii sustenabile. Pe cât posibil, s-au utilizat materiale de provenienţă locală: ţiglă şi cărămidă făcută manual în Băţani, plăci ceramice din Sighişoara, varul bulgări din Vărghiş (produs de către localnici în mod tradiţional în „cameniţe” boltite), o parte din lemnul necesar reparaţiilor - şi chiar elemente arhitecturale: uşi, ferestre, trepte, podele, a fost „reciclat” din construcţii aflate într-o stare avansată de degradare şi care nu mai puteau fi salvate; lutul, nisipul, paiele şi pleava, bălegarul, toate, bineînţeles, au fost achiziţionate din sat sau din vecinătate. Doar pentru conversia grajdului s-a optat pentru un material nu tocmai local, o izolaţie ecologică din fibră lemnoasă şi care a fost adusă din Germania. Motivele au fost: plăcile izolante utilizate permit clădirii să respire fiind permeabile la vapori, nu necesită utilizarea de membrane având un strat de cauciuc natural la faţa exterioară, greutatea redusă, usurinţă la montaj şi bineînţeles toate celelalte beneficii ecologice: lemn cu provenienţă certificată, utilizarea de adezivi care nu conţin substanţe nocive - compuși organici volatili, etc.

Un astfel de proiect a necesitat o implicare foarte mare a arhitectului pe şantier, în fiecare moment fiind nevoie de luare de decizii în funcţie de situaţiile care apăreau în urma investigaţiilor. Rezultatul acestui proiect se datorează în mare parte priceperii echipei meşterilor de la Count Kálnoky Estate şi, nu în ultimul rând, familiei Kálnoky care a coordonat proiectul și s-a ocupat de tot ceea ce ţine de decoraţiuni interioare, asigurând satisfacerea cerinţelor beneficiarului.

Grajd

Clădirea grajdului este o construcţie trainică cu ziduri de aproximativ 50 de cm din cărămidă şi un mortar cu var si pământ argilos, cu o fundaţie și un soclu din blocuri din piatră calcaroasă brută şi cu staturi de egalizare dintr-o gresie ce se găseşte pe văioaga pârâului. De asemenea, are un frumos ancadrament de piatră cioplită la nivelul intrării şi o structură a şarpantei interesantă, cu două ferme cu grinzi duble, de-o parte și de alta a intrării.

Singurul obiect din cadrul ansamblului asupra căruia s-a intervenit considerabil a fost grajdul care căpătând o nouă funcţiune - de living, sufragerie și bucătărie, a necesitat modificări ale planimetriei şi crearea de noi goluri. Cu toate acestea, toate aceste intervenţii au avut ca scop punerea în valoare a caracterului spaţiului interior şi un impact minim asupra aspectului exterior. Pe lângă construirea unui şemineu în jurul căruia s-a organizat zona de living, s-a introdus şi un sistem de încălzire prin pardoseală peste care s-a aşezat stratul de plăci ceramice (executate manual).

Casa De Jos

Casa de Jos este construită de asemenea din bile de fag şi cu o tencuială pe bază de mortar de var pe un suport de lați de brad. Această clădire a fost foarte bine întreţinută de foștii proprietari astfel încât nu a necesitat intervenţii majore de reparaţii și consolidări. În schimb, asemeni Casei de Sus, s-a construit o mică extindere la dosul casei, care să permită dotarea camerelor cu grupuri sanitare proprii. Toate materialele și tehnicile utilizate au fost pe cât posibil întocmai cu cele existente: fundaţii din piatră cu mortar de var hidraulicizat, pereţi din bile de fag, acoperite cu laţi de brad şi tencuieli din var pastă. Pentru a îmbunătăţi capacitatea de izolare a pereţilor, s-a recurs la adăugarea de talaş la amestecul mortarului de var pentru primul strat, cel între laţi și peretele din bile de fag. S-au îndepărtat toate elementele care nu corespundeau caracterului clădirii: treptele din beton cu o balustradă din ţevi de oțel, tencuielile pe bază de ciment cu o textură atipică locului, a bilelor de brad lăcuit de la nivelul faţadei principale, iar tâmplăria, pridvorul şi şopul alăturat au fost remodelate astfel încât faţadele să capete un aspect unitar şi în spiritul locului.

Principii:

  • Punere în valoare al ansamblului prin păstrarea caracterului locului, al autenticității de material şi al tehnicilor de construcţie.
  • O arhitectură legată de loc şi nu de timp. Relaţia dintre arhitect şi lumea înconjurătoare, una de reverenţa şi nu de aroganţă.
  • Sustenabilitate: gândire integrată, holistică.
  • Mai multă „conservare” si mai putină „restaurare”.
  • Promovarea “meșteşugului” de a construi, a valorilor culturale tradiţionale în general.
  • Un mediu interior armonios şi sănătos

 

 

4 comentarii:

Stefana Bianu
29 Jan 2013 - 09:03 am

excelent concept si excelenta prezentare a proiectului!

felicitari!

Stefana Bianu
Asociatia RPER - Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie
www.patrimoniu-rper.com

Ciutureanu Rodica
3 Mar 2013 - 09:23 am

Excelent proiectul !!!Si gospodaria mea ar avea nevoie de reabilitare in vederea primirii de turisti !

Toma Carmen
3 Mar 2013 - 11:01 am

Am o casa pe malul Oltului in zona Brezoi. Trebuie reabilitata si pot sa spun ca seamana mult cu una din casele vazute mai sus. Am consultat mai multi constructori si ne-au consiliat demolarea. Nu credem ca e solutia care ne convine pentru ca am cumparat-o pentru frumusetea locului si caracteristicile constructiei.

Ciutureanu Rodica
4 Mar 2013 - 01:44 pm

Buna ziua ! Am uitat sa va spun , ca in cazul in care as, obtine finantare pentru reabilitarea locuiintei , familia noastra detine o MANUFACTURA DE FABRICARE A TIGLEI TRADITIONALE CU PATRU "CIOCURI " , AVEM 600 DE TIPARE PENTRU TIGLA, RASTELE (RAFTURI )UNDE SE PUNE TIGLA LA USCAT .Doar banii lipsesc !Fabricarea manuala a tiglei ar constitui chiar si inceputul unei AFACERI SOCIALE !Astept raspunsul vostru !Rodica Ciutureanu .

P.s. Avem si tipare pentru OLANE .