Reamenajare Piața Universității


25.01.2012
Tipul proiectului: concurs
Autor: SYAA
Localitate: Bucureşti
Echipa de proiectare: Adrian Răzvan SOARE, Eliza YOKINA, arh. Sebatian Lupea, arh. Elena Dragu, arh. Irina Plopeanu, stud. arh. Ioana Tilicea, stud. arh. Matei Stoean, specialist monumente arh. Irina Criveanu
Anul proiectării: 2011

* Proiect în afara Concursului pentru amenajarea spațiului suprateran Parcaj Universitate.
 

CARE ESTE PIAȚA REPREZENTATIVĂ A BUCUREȘTIULUI?


Concepute la granița între secolele XIX și XX, sau în perioada socialistă, când traficul pietonal și cel auto puteau coexista, piețele orașului au fost invadate de traficul contemporan, au devenit noduri intermodale ale transportului în comun, iar spațiul pentru pietoni a rămas strict utilitar. Aceste piețe sunt acum doar mari și aglomerate intersecții. Observăm că dintre toate piețele importante ale orașului, Piața Universității este singura care este așezată adiacent circulației rutiere.

Piețele reprezentative ale unui oraș, ale unei Capitale, își câștigă importanța și semnificația prin organizarea în proximitatea clădirilor instituțiilor fundamentale ale societății. Singurele clădiri reprezentative care au generat spații urbane de calitate, finalizate coerent, sunt Ateneul (din păcate grădina a fost amputată iar demolările interbelice au dezechilibrat spațiul) și Universitatea.

Intrebare: Dintre următoarele zone/pieţe/bulevarde, care vi se pare cea/cel mai reprezentativ/ă pentru Centrul Bucureştiului?

Pentru mai bine de un sfert din respondenţi, Piaţa Universităţii reprezintă principalul centru simbolic al Bucureştiului. Acest lucru se datorează şi faptului că Piaţa Universităţii, prin comparaţie cu toate celelalte, este şi un loc important al memoriei sociale cu caracter civic, fiind singurul loc al manifestărilor spontane din Capitală. Toate celelalte spaţii, deşi sunt încărcate cu simboluri politice, istorice sau comerciale nu au reuşit să asimileze şi suficientă simbolistică de tip social.

Studiu sociologic al SNSPA, 2011

 

Piața Universității este spațiul cu cele mai mari șanse de a deveni piața urbană reprezentativă a Bucureștiului datorită relației cu o clădire semnificativă, a istoriei locului (aflat pe fostul amplasament al Mănăstirii Sf. Sava și al Academiei Domnești), a resursei de spațiu pietonal, a conectivității urbane, a proximității față de centrul istoric și a simbolisticii culturale și sociale. Este locul din București în care se percep cel mai bine eforturile unei societăți, continuate timp de mai multe generații, de a urmări o idee de compoziție urbană complexă și subtilă.

 

PIAȚA UNIVERSITĂȚII – UN SALON PENTRU BUCUREȘTI

Piața Universității este gândită ca un salon urban curățat de orice obiecte inutile, gata de a-și primi vizitatorii, și în care piesele de rezistență sunt cele 4 statui. Acestea devin centre de interes, elemente ordonatoare aflate la intersecția axelor structurante ale spațiului, dar și spații de odihnă și de întâlnire.

Amplasamentul statuilor este direct legat de configurația spațiului, a clădirii Universității în principal, și nu am considerat oportună modificarea acestuia în urma unor lucrări edilitare de infrastructură funcțională. Ca atare, am decis păstrarea lor pe pozitia inițială, hotararea neavând implicații structurale majore și necreând disfuncționalități.

Rămasă în urma evoluției orașului, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul este readusă în prim plan prin ridicarea pe un podium de cca 1,20 m.
Prima etapă de existență a spațiului transpare prin marcarea în paviment a conturului incintei Mănăstirii și a axei Bisericii Sf. Sava. Se pune astfel în evidență faptul că piața ocupă locul pe care îl ocupa înainte mănăstirea, iar statuia lui Mihai Viteazul locul pe care îl ocupa odinioară Biserica Sf. Sava.

Etapa conturării pieței la sfârșitul secolului XIX este vizibilă prin marcarea insulei centrale din jurul statuii lui Mihai Viteazul și a sublinierii printr-o diferență de nivel a hemiciclului.

Impactul elementelor tehnice ale parcajului este minimizat: s-a redus lungimea rampelor cu cca 10 m, respectând prevederile normativelor în vigoare, grilele de exhaustare s-au rezolvat la nivelul pavimentului, parapeții rampelor și pavilionul de acces (scara+lift) se propun a fi realizați din sticlă clară.

Pavajul este unul simplu, omogen, din dale de marmură albă, mată, de dimensiune 180x180 cm și dispuse la 45 de grade, care pune în valoare detaliile statuilor și ale arhitecturii clădirilor învecinate.

Plantația existentă în prezent este răzleață, în declin fiziologic și afectată de lucrările șantierului. S-au inventariat 17 arbori (7 carpeni, 4 platani, 6 tei) dintre care 4 sunt propuși pentru relocare (platanii tineri proaspăt plantați) și 13 pentru desființare. Sunt propuși arbori pe frontul nordic al pieței cât și în hemiciclu, iar pentru a da unitate pieței se va folosi aceași specie: Acer platanoides ‘Globosum’, un arbore de talie medie (6 m înălțime, coroană de diametru 4-5 m), care nu va depăși prima cornișă a clădirilor. In scopul sublinierii caracterului diferit al străzii Toma Caragiu, în această zonă se propune plantarea unor cireși floriferi (Cerasus serrulata).  Se vor planta în total 33 de arbori – 25 de artari și 8 ciresi.

Tratarea asimetrică a laturilor străzii Toma Caragiu conduce la “corecția” axului N-S al pieței și orientarea sa simbolică către Biserica Rusă ca preferabil capăt de perspectivă.

Corpurile de iluminat din piață au atât rol funcțional, cât și simbolic, coroana lor de lumină amintind de coroanele de lauri oferite eroilor și înțelepților. Locurile de odihnă din piață sunt reprezentate de elemente arhitecturale: treptele statuilor și cele din hemiciclu, bolarzi din piatră. Pe str. Toma Caragiu este creată o atmosferă diferită, mai relaxată, existând spații pentru terase de vară și bănci din lemn.

Palatul Șuțu participă la configurarea volumetrică a pieței prin eliminarea plantației spontane dinspre piață și consolidarea gardului de incintă. Palatul Șuțu este cea mai veche clădire din piață, iar frontul sudic al pieței s-a construit în mare parte pe terenurile care i-au aparținut. Grădinii palatului i se va reda strălucirea de acum un secol, iar un ecran de arbori înalți (stejari și platani) o vor proteja de impactul vizual al frontului sudic al străzii Ghica.

 

 

 

 

4 comentarii:

Grig Mitrea
25 Jan 2012 - 11:19 am

Cred ca statutul de centru al Bucurestiului si de centru al participarii civice ar fi cel mai bine servit de inchiderea traficului intre statui si Universitate si realizarea unui pasaj subteran. Aceasta schimbare ar fi cel mai usor/ieftin de facut imediat dupa realizarea parcarii inainte de amenajarea de suprafata.

Hussmanache
25 Jan 2012 - 11:38 am

O pleasca de beton in soare si niste lalaiala diluata cu axe si compozitie inutila intr-un oras mizer, unde te uiti pe jos ca sa nu calci in rah*at. oricum e mai buna ca varianta cu tzepe, care sper sa nu fie pusa-n opera. Vreau un oras cu macar O SINGURA piata proiectata si functionala, care sa se desfasoare neintrerupt intre fronturi. Aici ar fi fost oportunitatea ingroparii circulatiei auto, solutie care a luat premiul 3, pare-mi-se. Enihu, bine ca nu-s arhitect urbanist !

anonymity
25 Jan 2012 - 02:51 pm

dece sa ingroape circulatia auto pe sub piata? sa o suprime, atat!

atanasiu
27 Jan 2012 - 02:58 pm

Nu va plac copacii, dl arhitect?
Pe timp de vara si canicula nu prea vad pe nimeni sa stea pe pavajul incins la picnic.