Școală în Creta
| Tipul proiectului: | concurs |
| Autor: | PICTOGRAM |
| Localitate: | Creta (Grecia) |
| Client: | SEEH (School of European Education in Heraklion) |
| Anul proiectării: | 2012 |
| Suprafața desfășurată: | 6250 mp |
* Proiect distins cu Mențiune de Onoare în cadrul Concursului Internațional de Arhitectură "Innovative Bioclimatic European School Complex in Crete - Greece"
De cele mai multe ori cuvântul şcoală face trimitere, în mod inconştient, la ideea unei insule sau a unei cetăţi a cunoaşterii care oferă copiilor atât educaţie cât şi un adăpost faţă de lumea exterioară. O şcoală se conturează în opoziţie cu această realitate exterioară fiind un spaţiu care încurajează creşterea personală prin dezvoltarea responsabilităţii, interacţiunii şi libertăţii creatoare.
Din cele mai vechi timpuri, Creta s-a aflat mereu în pericolul de a fi atacată de pe mare. Prin urmare, toate civilizaţiile care s-au succedat aici au construit numeroase cetăţi care ne vorbesc astăzi despre stratificarea diferitelor culturi. Citadelele reprezintă locuri de întâlnire pentru popoarele care au tranzitat sau au trăit în Creta şi terenuri comune în care diferite culturi au găsit un loc propice dialogului şi un adăpost din calea pericolelor.
Proiectul nostru ţine cont de contextul cretan prin materiale, culori şi istoric. Fiecare corp de clădire a fost creat ca o citadelă simbolică, astfel încât există de fapt 3 citadele, fiecare având sub protecţia sa un grup specific de vârstă. Zidurile de apărare încorporate în mod simbolic îi aduc aminte privitorului de durabilitatea lor impresionantă, dar, în acelaşi timp, sporesc impresia de libertate prin faptul că nu se închid complet în jurul clădirii.
Modul în care zidurile delimitează două spaţii distincte a fost încorporat şi folosit în proiect. Zidurile fac o distincţie clară între sălile de clasă şi clădirile auxiliare administrative şi fac trimitere la zidurile care separau fortăreaţa de construcţiile perisabile dinafara lor. Clădirile auxiliare sunt în mare măsură acoperite cu lemn, un material folosit şi pentru zonele de locuit construite înafara zidurilor citadelei în timp ce sălile conţin acest material într-o proporţie mult mai mică.
Din punct de vedere bioclimatic, zidul despărţitor este important pentru că încorporează şi maschează turnurile de ventilaţie. Rolul lui este şi acela de a marca holul şi, datorită grosimii, permite perforaţiile de tipul nişelor să devină parte din spaţiul de joacă al copiilor.
Intrarea în incinta şcolii este marcată de o turbină eoliană verticală care simbolizează moara cretană tradiţională. Moara devine astfel un semn recognoscibil al trecutului adus în prezent şi capătă o nouă valoare: aceea de instrument didactic folosit pentru educaţia copiilor cu privire la producţia de energie verde. Ea reprezintă veriga dintre tehnologiile vechi şi cele noi.
Complexul şcolar în ansamblu se subscrie conceptului „Clădirea ca Pedagog” prin care copiii pot învăţa despre mediu folosindu-se de propria lor şcoală ca de un laborator. Spre exemplu, pot învăţa despre plante în grădinile mari, pot folosi panouri fotovoltaice în experimente ş.a.
Forma pereţilor s-a născut din ideea celor trei vârste ale copilăriei sau, în termenii lui Christopher Day, „gesturi de îmbrăţişare specifice fiecărei vârste”. Proiectul nostru leagă acest gest universal de forma şi sentimentul spaţiilor destinate fiecărei categorii de vârstă:
- zidul grădiniţei este curbat pentru a ilustra nevoia de protecţie specifică vârstei.
- zidul şcolii primare reprezintă o îmbrăţişare care se deschide către exterior, însă nu complet. Ea ilustrează nevoia copiilor de a explora, dar de a se simţi, în acelaşi timp, protejaţi.
- zidul liceului este complet deschis întrucât el ilustrează cum această categorie de vârstă, în pragul maturităţii, se deschide spre lume, gata să o experimenteze.
