Atelier tradiţii îndoielnice

 

PROIECTARE PARAMETRICĂ
ŞI METODE DIGITALE DE FABRICAŢIE 1:1

 

 

 

_IDEEA WORKSHOPULUI:

Intenţia noastră a fost de a crea un eveniment destinat studenţilor şi arhitecţilor care să le ofere posibilitatea de a se confrunta cu ceea ce înseamnă arhitectura/designul parametric şi de a se implica în producţia unui prototip la scara 1:1, folosind metode de fabricaţie digitală. Provocarea a fost de a face diferite propuneri pornind de la natura şi calitaţile materlialului pus la dispoziţie şi adaptarea formei la acesta, trecând prin numeroase etape de optimizare a designului. La scara machetei rareori se ia în considerare tipul materialului folosit.

Astfel am invitat alături de noi (T_A_I, Tudor Cosmatu - STUDIO X, Prof. Christos Passas, DIA; Andrei Răducanu - Studio Neil Leach si Tobias Schwinn, DIA; și Irina Bogdan (STUDIO X, Prof. Christos Passas, DIA)pe Bence Pap (Zaha Hadid Architects, Londra, Marea Britanie), Andrei Gheorghe (Profesor la Universität für Angewandte Kunst, Viena, Austria) și Alexander Kalachev (Asistent in cadrul STUDIO X, Dessau Institute of Architecture, Dessau, Germania).

Workshopul a fost gândit să fie împarţit în 2 etape:

 I. prima etapă de software training [Rhinoceros+Grasshopper]
II. a doua etapă de producţie

Numărul de înscrişi la workshop a fost de 70 iar numarul efectiv al participanţilor a fost de 55. Exerciţiul propus în prima etapă a fost ca echipele formate să facă un studiu şi de a produce machete pentru a se familiariza cu metoda file to factory. La sfâşitul primelor 4 zile s‐au votat 3 dintre cele 10 proiecte propuse iar acestea au urmat să fie detaliate si fabricate.

Acestea s-au înscris în 3 categorii:  HEXigloo - pavilion realizat din componente,  Wishbone – instalație spațială și  VIRULENCE -  instalaţie parazitară/emergentă .

 

_HEXIGLOO:

Echipa: Alexandru Dâmboianu | Andreea Nica | Andreea Hriscu | Ana Maria Pop | Bogdan Samoilă | Cristian Bohăniță | Daniel Mitrofan | Irina Șargov | Ina Dumitriu | Mihai Paşcalău | Oana Eremia | Sorina Simion | Teodora Răducă
 

Propunerea a constat într-o suprafață care imită tipologia igloo-lui, fiind însă realizată din componente reactive de formă hexagonală. Structura este compusă din 14 rânduri cu 14 coloane, respectiv 196 de elemente.

Machete de studiu folosind coli de carton subțire au stat la baza procesului de design pentru a putea observa cum se pot optimiza îmbinările dintre componente la scară arhitecturală cât și felul în care componentele pot reacționa la un factor extern. În același timp s-a urmărit optimizarea metodei de realizare a desfășuratelor componentelor, în relație cu dimensiunea colilor de carton disponibile și a suprafeței maxime de tăiere a laser cutterului (900x600 mm).

Metoda de prindere aleasă a fost cea realizată cu ajutorul unor elemente flexibile de tip “șoricei” de plastic care să permită deformări locale minimale şi care să răaspundă tensiunilor create in material. Prin design s-a propus extrudarea bazei hexagonale, mapate pe suprafață, pe verticală pentru fiecare componentă în parte, care să asigure o suprafață de prindere suficient de mare între elemente cât și pentru a conferi rigiditate structurii per total.

Timpul necesar pentru finalizarea designului, tăierea pieselor, asamblarea acestora și compunerea lor în forma finală a fost de 4 zile. 

HEX[igloo from Tudor Cosmatu on Vimeo.

 

_WISHBONE:

Echipa: Adriana Mihăilescu | Ina Leonte | Maria Anna Kowalska | Mircea Mihai |  Ana-Maria Anton | Vlad Vernica | Cristina Popa | Veronica Popescu | Oana Eremia | Raluca Boca | Cristina Enache | Ina Dimitriu | Alina Medrihan
 

Wishbone reprezintă un volum definit de o serie de elemente aşezate într-o tramă regulată, a căror desfăşurată se modifică în funcţie de înălţimea la care se află componentele în structură. Ideea de baza a acestui concept este aceea de a crea o instalaţie arhitecturală care, prin suprapunerea elementelor constitutive în perspectivă, crează un filtru vizual, tridimensional, amintind de efectul moiré.

Instalaţia este formată din 219 elemente compuse din câte 2 feţe planare similare.

Prima variantă a constat în folosirea unor elemente circulare de prindere, care s-au dovedit a fi fatale structurii per total. Ca urmare o a doua variantă mult mai stabilă a utilizat chertarea componentelor constitutive fără a mai apela la elemente suplimentare. Având în vedere faptul că numarul de componente care se întalnesc intr-un element de prindere nu este constant, au fost necesare 6 dimensiuni diferite de chertări, controlate parametric.

Asamblarea instalaţiei a durat 10 ore şi s-au tăiat aproximativ 300 de metri liniari de carton ondulat de 6mm.

 

 

_VIRULENCE:

Echipa: Iulian Canov | Vlad Stoica | Alexandru Robert Tudose | Cristina Zlota | Anamaria Arnăutu | Magdalena Goga | Miroslav Orloev | Mădălin Gheorghe

 

Virulence utilizează un algoritm care produce un sistem complex din elemente repetitive cu o geometrie regulată, care poate parazita orice spaţiu dat, similar felului în care un agent patogen se multiplică într-un organism.

La nivel geometric s-a ales utilizarea a trei elemente repetitive de dimensiuni diferite pe trasee curbilinii emergente, adică trasee spontane şi imprevizibile. În cazul instalaţiei din cadrul UAUIM a fost ales drept spaţiu de desfăşurare balustrada scării elicoidale din holul principal iar în cadrul Anualei de Arhitectură din Bucureşti balustrada scării din incinta spaţiului expoziţional al sălii Dalles.

Elementele au fost proiectate astfel încât să se suprapună substanţial pentru a permite conexiuni care utilizează câte două elemente de îmbinare. Astfel rigiditatea unui ansamblu este asigurată.

 Având un grad de repetabilitate destul de ridicat, atât la nivel geometric cât şi la nivel de conexiuni, durata asamblării a fost considerabil mai scurtă decât în cazul celorlalte proiecte. 

Pentru această structură s-au tăiat aproximativ 900 de metri liniari de carton de 6mm.

 

_CONCLUZIE

Ceea ce devine clar în urma acestui workshop, cât şi în urma workshopului de design parametric organizat de către AStA Cluj în cadrul Zilelor Arhitecturii, este necesitatea existenței unor evenimente similare, având în vedere creșterea interesului pentru design computațional. În aceeași ordine de idei, este evident faptul că trebuie sa aibă loc o schimbare de paradigmă atât la nivel academic cât și profesional. Tehnologiile avansate nu ar mai trebui privite cu reticență și scepticism, ci îmbrățișate și exploatate.

 

Organizator: T_A_I [Tudor Cosmatu, Andrei Răducanu şi Irina Bogdan]
Invitaţi: Bence Pap [Zaha Architects, Londra], Andrei Gheorghe [Dei Angewandte, Viena] şi Alexander Kalachev [Dessau Institute of Architecture, Germania]
Colaboratori: UAUIM, ASAUIM [Ana Constantinescu, Daniel Costianu şi Iulia Cucu] şi Digital Architecture Lab [Ionuţ Anton]
Sponsor: RUKKI ROMANIA
Laser cut: SPOT DESIGN
Foto: Tudor Cosmatu, Cristian Crâșmariu, Irina Bogdan, Bence Pap

 
 

1 comentariu:

Marius Miclaus
12 Oct 2011 - 02:23 pm

Am studiat cu atentie materialul si felicit organizatorii evident si echipele de studenti. Cred ca, intr-adevar, s-ar putea "imbratisa" acest gen de operatii spatiale.
Problema care se pune este daca si in ce masura acest tip de exercitiu nu ramine doar un exercitiu de suprafata (ca limita), in ce masura s-ar putea aplica si studii legate de limbajul arhitectural clasic, in sensul introducerii notiunilor de traseu, organizari spatiale, functiune (in sens mai larg)...astfel aceste experimente nu ar fi siesi suficiente. Din pacate, cred ca acest tip de arhitectura tinde catre aceasta suficienta....Poate nu....