UP - URBAN PAVILION


18.03.2011
Tipul proiectului: concurs
Autor: F O R
Localitate: Bucureşti
Echipa de proiectare: Alex COZMA, Codruța NEGRULESCU, Oana SIMIONESCU, stud. arh. Alin BALAJ (FOR), arh. Iulia FRĂȚILĂ, arh. Andreea PATROI
Alți colaboratori: Cornel FARCAS - consultanță structură, Marius HARTA - consultant tehnic, Gabriel BOLDIȘ - concept social și strategie de marketing, Alexandru Ciobota - consultanță peisagistică, Daniel DOROBANȚU - video, sunet, Eugen NEACȘU - video
Client: ARHETIPURI
Anul proiectării: 2010
Anul execuției/finalizării: 2011
Suprafața construită: 12 mp
Suprafața desfășurată: 12 mp
Suprafața utilă: 430 mp
Valoarea investiției: 60000 euro

“(…) bunăstarea derivă direct din inovaţie, nu din optimizare; astfel, bunăstarea nu este obţinută prin perfecţionarea lucrurilor cunoscute deja, ci prin aprecierea imperfectă a necunoscutului” - Kevin Kelly, “New rules for the new economy”, Wired.

Ne-am propus înca de la început să producem soluţii inovatoare – momentul în care ne aflăm că şi societate solicită  astfel de răspunsuri. Am decis că avem doar de câştigat dacă facem acest exerciţiu de atitudine pozitivă. 

Motivaţia din spatele  proiectelor noastre a fost aceea de a porni un dialog real între membri ai societăţii româneşti de astăzi. Arta coexistenţei cu diverşi parteneri ar trebui să ducă către un asemenea dialog. Să învăţăm să ii respectăm pe cei din jurul nostru - atât în public cât şi în privat - este una dintre principalele cerinţe pentru o societate sănătoasă ce dorește să meargă înainte. Asemenea dialoguri se pot întampla doar în locurile unde oamenii se întâlnesc pentru a-şi împărtăşii experienţele.

UP a fost ultimul dintre cele 5 proiecte realizate pentru prima fază. Situl din Piaţa Victoriei ni se părea cel mai dificil de abordat – este un sit foarte deschis, foarte dinamic, fără o componentă pietonală semnificativă  - un spaţiu urban destinat în mare parte automobilelor, dar în acelaşi timp un sit foarte important pentru Bucureşti.

Studiind scara pieţei în raport cu suprafaţa maximă îngăduită a pavilionului, ne-am dat seama ca acesta ar putea deveni cu uşurinţă un obiect stingher amplasat pe o mare de asfalt. Primul impuls a fost să feliem volumul maxim şi să îl întindem pe sit în diverse combinaţii – ne-am dat imediat seama de potenţialul acestui tip de operaţie si am mers cu ea până la punctul ei maxim: o explozie. Astfel, în loc să creăm un element singular, propunem un spaţiu deschis în care întregul şi părţile au aproape aceeaşi valoare.
Graniţele dintre interior şi exterior devin foarte vagi, pavilionul fiind totodată şi o amenajare urbana. Soluţia propune o intervenţie vizibilă şi subtilă în acelaşi timp, delimitarea relativă a spaţiilor conturând o scenografie flexibilă, capabilă să adăpostească o varietate cât mai mare de interacţiuni umane.

Conectarea acestui concept cu ideea de constelaţie ni s-a părut a fi un demers natural. Aceasta reprezintă o regulă excelentă de ordonare a unei mulţimi de puncte şi un mijloc extraordinar de a ne conecta la un concept social puternic.
Pavilionul îşi începe viaţa ca o compoziţie albă, artificială, care în perioada de un an ce îi este alocată, va fi gradual colorată şi înghiţită de plantele ce curg din vârful stâlpilor. Primeşte astfel o dimensiune temporală şi face trecerea între “marea de asfalt” şi “limba verde” din spatele acesteia.

Dezvoltarea de strategii conexe părţii arhitecturale ni s-a părut vitală pentru a explica potenţialul ridicat al acestei propuneri. Colaborarea cu specialişti în diverse domenii, cu firmele producătoare de materiale şi cu arhitectul cu drept de semnătură desemnat ne-a permis să aducem această “idee” la un nivel de detaliere, şi înţelegere ridicat.
Cel mai dificil aspect a fost rezolvarea sa din punct de vedere tehnic. Ne doream materiale accesibile, uşor de pus în operă, refolosibile sau măcar reciclabile. Ideea fundaţiilor Krinner si a tuburilor de carton ne-a permis realizarea unei strategii tehnice ce funcţionează în tandem cu celelalte strategii ale pavilionului. Întreaga construcţie poate fi, în funcţie de situaţie, fie reciclată, fie remontată, fie recompusă sau o combinaţie dintre aceste variante.

UP este un concept complex, al cărui fir logic a fost urmărit cu atenţie pe parcursul dezvoltării sale. Nici alegerea numelui nu este una întâmplătoare – Urban Pavilion sugerează o direcţie  -  UP/sus, şi o atitudine - “Privirea sus!”.