Banca Transilvania
| Numele complet al proiectului: | Banca Transilvania |
| Tipul proiectului: | proiect executat |
| Autor: | DS Birou de Arhitectură |
| Localitate: | Bucureşti |
| Echipa de proiectare: | Dorin ŞTEFAN, Emil BURBEA (şef de proiect), Stefan FIRIMITA, Irina DRAGOMIR, Alexandra MIREA, Ioana ARDELEAN, Jean CRAIU |
| Proiectant general: | DS Birou de Arhitectura |
| Proiectant structură: | Z-Group (Ion Zagaican) |
| Proiectant instalații: | Frosys, MET Engineering |
| Client: | Banca Transilvania |
| Anul proiectării: | 2005 |
| Anul execuției/finalizării: | 2009 |
| Suprafața desfășurată: | 9.500 mp |
| Fotograf: | Cosmin DRAGOMIR, DSBA |
Concept
Amplasamentul este situat pe șoseaua BUCUREȘTI-PLOIEȘTI nr.43, colț cu strada ION IONESCU DE LA BRAD, sector 1, București. Lotul beneficiază de drum de acces.
Pentru sediul central “Banca Transilvania” tema de proiectare a fost relativ simplă: într-un lot cu vizibilitate la nivelul orașului să acomodăm maximum de metri pătrați cu putință. Datorită lărgirii DN1 la intersecția cu Ion Ionescu de la Brad, pretenția majoră a municipalității a fost să se poată trece pietonal pe sub clădire pentru a evita ocolul in unghi ascuțit. Rezultanta celor două cerințe conducea implicit la desenarea unui stâlp exemplar, structură dezgolită de înveliș și expusă în văzul lumii.
Și ne-am apucat să-l recompunem din ce în ce mai expresiv, mai clar și totuși alambicat. Precum în povestea “Hainele Împăratului”, am realizat stâlpul cel mai frumos dintre cei cu putință: stâlpul invizibil.
Când am desenat o fațadă ne-am dat seama ca unii s-ar putea să nu-l perceapa și să li se pară că ar cădea întreaga casă peste ei, așa că i-am adăugat și niște laturi uriașe să o țină la un loc. Domnii ingineri Zagaican și Stănescu s-au entuziasmat și ei, dar ne-au sugerat să facem totuși întreaga casă din beton să-i mai liniștim pe cei inocenți. [Betonul a rămas aparent pentru a arăta tuturor soliditatea și rezistența întregii anteprize.
[Au mai existat cateva considerente care au configurat întreaga construcție: înălțimea maximă impusă de către Aeronautică a limitat numărul de niveluri și ne-a obligat să coborâm casa în pământ; amfiteatrul necesar beneficiarului si-a gasit firesc locul în zona consolei; legatura folositoare dintre zona de training de la primul nivel și cea a managementului de cel de-al doilea se realizează prin scara-bowindow poziționată pe fațada principală, iar cu această ocazie au fost privilegiați și fumatorii cărora le-a fost amenajată o frumoasă terasă exterioară la penultimul etaj; pe fațada nordică a fost desenată o scară exterioară, care este și suport al brandului BT.]
Casa s-a ridicat trainică și oamenii s-au obișnuit cu ea, dar stâlpul a cam fost uitat de toata lumea. [Doar din când în când, la apus, se poate zări sub consola.]
Structura a fost gândită din cadre de beton armat, contravântuite pe fațadele estică și sud-vestică pentru susținerea consolei din zona intrării. Pentru preluarea sarcinilor seismice orizontale a fost prevăzut un tub central masiv din beton armat, care să acomodeze circulațiile verticale ale clădirii și funcțiunile sale secundare.
Cele două subsoluri au fost necesare pentru obținerea numărului optim de locuri de parcare. S-au folosit sisteme de dublare a numarului de locuri de parcare numai la cel de al doilea subsol.
Sustenabilitate
Structura realizată din stâlpi, grinzi și contravântuiri din beton armat a fost lăsată aparentă la nivel grafic, restul golurilor fiind închise cu sticlă transparentă. Toate termoizolațiile (vată minerală) au fost poziționate la interior și au fost prevăzute cu barieră împotriva vaporilor.
Pentru tâmplăria exterioară s-au folosit profile de aluminiu cu rupere de punte termică și geam termoizolant. În plus, sticla folosită a fost aleasă cu grad mare de fonoizolație pentru ca mediul de lucru să nu fie afectat de zgomotul mașinilor din artera principala.
Ii vine vre-unei fiinte (omenesti) sa intre in aceasta cladire instabila, care te ameninta fizic si psihic?
Pana acum, dela cabana de lemn arhaica incoace, omul a contruit tectonic; dece trebuie sa ne mutilam acum fiinta?
Imi cer scuze pentru replica direct, dar sunteti depasit de evenimente.
La ce evenimente va referiti?
Va referiti cumva la (auto)eliminarea arhitecturii si urbanismului din actul edificator?
@Starchitectu'
Sunt convins ca nu ai trait in grota, dar daca productia tip dsba continua, vei ajunge sa traiesti intr-una.
Dupa un secol de "modernism" care a omorat "memoria vie" a societatii si artei, va trebui probabil s-o luam dela capat... Adica din grota.
Domnule Dorin Stefan fac un apel pe aceasta cale sa proiectati cladiri de birouri tip cabana din lemn P+10 cu sarpanta, eventual sa adaugati si niste coloane ionice si cativa atlanti, sa nu i se faca rau d-lui Giovannoni sau diversilor anonimi care stiu doar sa comenteze. D-le Giovanonni, cand va hotarati sa iesiti din coliba d-vostra de lemn, am rugamintea sa ne impartasiti din intelepciunea ce va caracterizeaza si sa publicati cateva proiecte facute de d-voastra. Altfel ca rog sa nu ne mai derajanti. Puteti sa comentati pe site-ul acela anonim pentru nostalgici tristi: www.proiectconstructii.ro
Cu obisnuitul mishto dambovitean nu prea avem sanse sa lamurim confuziile carora le este victima constructia in cauza, atat pe plan arhitectural cat si pe plan urbanistic.
Pacat ca discutia noastra cade in derizoriu!
D-le "Giovannoni", sunt curioasa la ce "discutie" va referiti?!?!?!?! Nu gasesc urma vreunei discutii logice in toata aceasta serie de replici anti-DSBA. Noi acceptam criticile si ni se par haioase, utile si de dorit in ceea ce priveste evolutia noastra ca arhitecti, dar, intre "a critica" si a jigni este ceva diferenta.
De asemeni, este foarte frumos ca aveti niste lucruri de spus, dar daca tot aveti "curajul" de a le spune in mod public si pretentia de "a avea dreptate", poate ar fi interesant sa va asumati responsabilitatea lor si a unei identitati reale (inteleg ca sunteti mare fan Gustavo Giovannoni, dar lasati-l deoparte de acum ;) )
Gasesc foarte normal sa avem pareri diferite, sa fim diferiti si sa discutam in contradictoriu, dar in niste conditii decente, si poate ca ar trebui sa aveti ceva mai mare grija la pretentiozitatea formularilor de genul: "Inspaimantatoare aratania asta cu viscere de plastic!", "Asistam oare la o involutie a speciei?", "Cred ca arhitectii ar trebui psihanalizati inainte de a li se da drum liber in societate.", etc.
Nu zice nimeni ca trebuie sa va placa DSBA, daca viziunea dvs. nu corespunde cu viziunea DSBA, dar ceva mai mult respect nu strica si in plus, modul in care puneti problemele nu prea va avantajeaza.
Toate cele bune,
CF
Datorita unei serii de motive - in primul rand nivelul cultural al scolilor de arhitectura - i-am lasat deoparte pe Alberti, Sitte, Venturi, Giovannoni sau Choay, si iata unde am ajuns: la o pierdere a criteriilor antropologice in procesul de proiectare a cladirilor si oraselor.
Natura umana, ne place sau nu, are niste constante.
Experienta multor generatii ne arata - daca vrem sau putem sa recunostem - ca nu e bine sa le nesocotim.
Un exemplu lamuritor referitor la constructia in cauza: tensiunea generata de intersectia verticalelor si oblicelor, nestapanita compozitional si fara legatura cu vecinatatile, induce o neliniste in trecator, o senzatie de agresivitate. Impresia e cu atat mai nociva cu cat apare intr-un context urban deja destructurat, intr-o intersectie cu trafic intens unde s-ar fi impus o ordonare a tesutului urban.
Acesta este doar un aspect al problematicii ridicate de exemplul promovat aici.
Va sugeram subtil sa-l lasati deoparte pe "Giovannoni" ca si pseudonim :).
Cora, in romaneste se spune "ca pseudonim", nu "ca si pseudonim".
Deci raman Giovannoni...
Da, aveti dreptate, "ca pseudonim", greseala mea. Dar in continuare nu mi se pare in regula ce se intampla ... Multi sunt curajosi cand au posibilitatea de a se ascunde dupa un pseudonim si nu isi asuma responsabilitatea afirmatiilor ...
Si nu, nu sunteti Giovannoni, din fericire.
Ai dreptate Cora, din pacate nu sunt Giovannoni.
Am inceput "schimbul de mingi" ca un joc, in care Giovannoni se voia un simbol al pozitiei mele.
Asa cum unii dintre voi au descoperit, sunt intr-adevar Cristian Severin, un obscur arhitect roman.
In chestiunile care nu mi s-au parut un joc m-am semnat; in special in privinta concursurilor, "cel mai greu dosar" in discutie in acest forum, mi se pare.
Imi cer scuze daca v-am ofensat; nu a fost asta intentia mea.
Sunt gata sa comunicam si altfel, daca vi se pare de folos.
Domnule Severin,
Capul sus! Fiti Giovannoni sau Cristian Severin, cum vreti, si continuati dezbaterile pe acelasi ton si cu aceleasi convingeri. Mie mi se par interesante si sunt convins ca nu sunt singurul.
Nu toate lucrurile-s albe sau negre, si e bine sa ne punem anumite probleme.
Multumesc.
Foarte interesant eseul dlui Augustin Ioan despre "Solul natal" (v. Agora).
Astfel de excursuri (din cate stiu, Heidegger a fost singurul filozof care a dedicat studii arhitecturii) reprezinta o mare oportunitate.
Ar trebui sa demaram un curent de opinie "recuperator" si "transversal".
Nu mai putem ignora multa vreme "memoria culturala colectiva", pentru ca ignoranta se-ntoarce impotriva noastra prin consecinte (degradarea mediului construit).
Riscam ca "memoria vie" (termen preluat de la Fr. Choay) sa dispara cu totul; si atunci nu ne vor mai ramane decat textele si arheologia. Dar va fi mult mai greu.
Mai bine salvam ce se poate salva din memoria vie: patrimoniul inca existent, mestesugul inca practicat pe ici - pe colo...
"...a fost singurul filozof...." HAHAHAHA! Domnule, acum inteleg, lecturile dvs se opresc la inceputul anilor '60!... Cumva ati terminat facutatea pe-atunci?...Structuralismul, Post-structuralismul, toate astea au trecut pe langa dvs? Sarmanul Gilles Deleuze s-a straduit degeaba? Manuel de Landa se straduie azi in van? Dumnezeule!! HAHAHAHAHA!
Am scris doar ca din cate stiu eu.
Foarte bine ca stiti despre alte studii dedicate dimensiunii cultural-filozofice a arhitecturii, ar trebui sa ne impartasiti si noua cateva idei ale filozofilor la care faceti referire.
Abia asa forum-ul ar incepe sa-si gaseasca rostul.
Apropos insa de ce scrieti, poate nu intamplator de la inceputul anilor 60' (odata cu boom-ul institutionalizat al constructiilor) s-a accentuat degradarea mediului construit.
Ar trebui sa analizam cauzele, ca sa evitam de-acum incolo efectele.
Asta ar trebui sa fie parte din vocatia arhitectilor.
Pai pe Gilles Deleuze o sa il gasiti foarte aproape de dumneavoastra, si el este un critic al structuralismului si corporatismului, numai ca el nu este postmodern, ca dvs., ci neo-materialist. Diferenta pare mica, dar in realitate este mare: postmodernii si-au pierdut aproape toti capacitatea critica reala, care era promisiunea lor cea mai importanta, pe cand neo-materialistii nu. Cititi-l, o sa va placa!
O sa-l caut, multumesc. Ma indoiesc ca s-a tradus in romaneste iar magazinele virtuale de carti (tip Amazon) vaz cu tristete ca nu livreaza in Romania.
Pana acum a trebuit fie sa le cumpar noi din strainatate, fie sa apelez la adrese din occident pentru cele uzate.
Pentru a 2-a oara sunt catalogat aici drept "post-modern", folosindu-se un concept-umbrela itzit in anii '70.
Sigur ca emulatia difuza si ne-coerenta numita conventional "post-modernism' a avut o importanta covarsitoare in re-evaluarea modernismului, dar ea n-are un continut ideologic clar definit, reprezinta mai degraba un termen reductiv-didactic destinat a desemna o etapa (Venturi, Moore, Leon Krier etc.).
In ceea ce ma priveste resping aceasta "incadrare".
Sunt pur si simplu un arhitect dezamagit de "evolutia" arhitecturii si (mai ales) ale urbanismului contemporane. Dezamagirea a fost alimentata si de posibilitatea evaluarii directe a virtutilor (de multe ori uitate sau voit ignorate) arhitecturii si urbanismului din epoci trecute. Am trait ani de zile in Italia si am putut "simti" pe viu calitatea emotionala-artistica-generatoare de identitate, stimulatoare intr-un cuvant, a sintezei vechi-nou din asezarile de pe-acolo.
Sigur ca nu se pot aplica aici tel-quel regulile ce tuteleaza dezvoltarea urbana acolo, dar ar trebui sa reflectam mai mult, sa fim mai responsabili in privinta propriului nostru patrimoniu inainte de a ceda cerintelor imperative ale vre-unui client (sau patron?) care nu urmareste decat maximizarea imperativa a profitului material.
Abia acum observ ce scrie la "Sustenabilitate".
Cum poate cineva ca Dorin Stefan, o personalitate remarcabila a profesiei (nu sunt ironic), sa considere ca sustenabilitatea se rezuma la atat?!?
Nu am sa tin lectii de sustenabilitate, dar eficienta energetica e doar un prim criteriu. Cum raname cu sustenabilitatea sociala, economica, transportul in comun pe care il incurajeaza sau nu o astfel de cladire, ventilare, iluminare, patrimoniul cultural pe care il pune in evidenta sau nu, materialele locale/naturale (sau nu) folosite, si multe multe altele...
Sa scrii asa ceva la un capitul unde scrie cu bold "Sustenabilitate" mi se pare o dovada de superficialitate.
Sa ma scuzati, maestre.
@Cora Fodor
Discutia ar trebui sa fie lunga.
Deocamdata dau un singur argument, pe plan urbanistic.
Desenul nestapanit dpdv compozitional al verticalelor si oblicelor induce o neliniste in trecator, o impresie de agresivitate.
La aceasta contribuie si lipsa sprijinului de colt, care contribuie la instabilitatea (pe plan psihic) a cladirii.
Solutia aleasa aici mi se pare cu atat mai nefericita cu cat intersectia cu pricina - intens traficata - era deja destructurata dpdv al tesutului urban, lipsindu-i un caracter adecvat.
S-ar fi impus din contra, un obiect stabilizator, care sa confere dificilei intersectii un reper identitar cu valenta de orientare in aceasta pozitie cheie pt oras.
Coltul, pe care il numiti "agresiv", este un reper, prin rezolvarea lui. Planul inclinat aflat la baza "coltului" marcheaza foarte bine intrarea, facand trecerea de la un spatiu public, outdoor de o anvergura specifica catre un spatiu de acces, semipublic sau semiprivat care trebuie sa relationeze altfel cu omul si dimensiunea lui.
Consola este un element specific arhitecturii contemporane. Consola nu reprezinta un element de instabilitate, nici macar pe "plan psihic", ci vorbeste despre structura si tehnologia zilei de azi impreuna cu elemente oblice ale fatadei.
...sau ati fi preferat un turnulet care sa marcheze "corect" coltul?
Ati pus punctul pe "i":
"...structura si tehnologia zilei de azi" au omorat "mestesugul arhitecturii" (ca sa citez din ultimul articol postat de Augustin Ioan in "Agora").
Tocmai ARHITECTURA este cea care ar trebui sa corecteze elanurile ne-antropologice ale diversilor ingineri si designeri.
Heirupismul lor "pozitivist" si institutionalizat a corupt foarte multi arhitecti, imbrancindu-ne inapoi, intr-un fel de barbarie culturala.
Cu cat suntem mai inculti, cu atat negam mai cu frenezie traditiile si aparam mai cu fanatism noile "valori".
Experienta civilizatiei noastre a dovedit un fapt: constructia nu poate sa fie nici "masina de locuit", nici organism supus unei functionalitati metabolice, nici science-fiction sau altceva de tipul asta decat cu riscul alienarii, a dez-umanizarii si pierderii identitatii profunde.
In ultima instanta arhitectura ar trebui sa ne aduca fericirea prin respectul proportiilor (armoniilor) pe care le mostenim in ADN.
Revenind la cazul in speta, consola nu este "un element specific arhitecturii contemporane" cum spuneti, ea a fost folosita dintotdeauna; diferenta sta insa in proportii. Exista proportii "sustenabile" dpdv al valorilor noastre mostenite (de nesters), altele nu.
Pentru a merge mai departe, nu putem sa ne re-inventam in esenta noastra.
Poate s-a ajuns deja prea departe?
@Giovannoni
As dori sa va intreb cateva lucruri:
- va place sa mergeti cu masina/trenul/avionul/etc.?
- va place ca in momentul de fata aveti utilitati (apa/curent de exemplu)in casa?
- e bine ca puteti comunica prin telefon/internet cu prieteni si rude aflate la distanta sau ca il puteti folosi in diverse situatii de urgenta?
- ce ziceti de evolutia tehnologica in ceea ce priveste aparatura medicala de ultima generatie si ce ziceti de toate descoperirile stiintifice facute??
- ca exista TV si internet e bine?? sau ca aveti posibilitatea de a lucra pe computer diverse lucruri, ceea ce usureaza enorm munca si aduce cu sine posibilitatea de a face diverse lucruri ce ar lua o vesnicie daca ar fi facute de mana (am vazut ca si dvs lucrati pe computer)?
- va plac P. Eisenman, Diller & Scofidio sau S. Calatrava?
- ce inseamna pentru dvs "armonios", "institutionalizat" si "tehnologie"?
- cine zice ca negam traditiile si cum facem asta??
V-as ruga sa imi raspundeti la aceste lucruri fara a devia spre alte drame cu psihanaliza si cladiri instabile.
Multumesc!
CF
Imi plac si profit de toate utilitatile enumerate de dvs., imi place Eisenman si Calatrava (nu neconditionat, ci in functie de context), iar pe D&S nu-i stiu.
Nu vad insa legatura cu ceea ce (credeam eu) ca discutam.
Caracteristicile spatiilor, volumelor etc. in care oamenilor le place sa traiasca nu evolueaza in acelasi plan, in acelasi fel cu cele enumerate de dvs.
Ele raman conditionate de niste CONSTANTE ale naturii umane, natura care nu se schimba.
In orice caz nu se schimba atat de repede ca produsele tehnologiei enumerate de dvs.
"Armonios" are de-a face tocmai cu constantele de mai sus. Raporturile armonice, inrudite cu cele muzicale, confera placerea pe care regina artelor - arhitectura - ar trebui sa ne-o furnizeze.
Prin institutionalizat inteleg ca "filtrele" administrative sunt corupte de noile criterii si nu-si mai fac treaba.
Tehnologia, totalitatea mijloacelor contemporane, trebuiesc puse in slujba criteriilor de care vorbesc.
Arhitectura (planul spiritual) ar trebui sa fie "ordonatorul" tehnologiei (planul material), nicidecum invers, cum prea des se intampla.
Domnule, sunteti foarte departe de realitate in aprecierile dumneavoastra legate de ADN. Nu exista nici o legatura intre ADN-ul uman si coliba unchiului Burebista. Exista si alte forme de cultura construita in afara de cea joasa, latareata, tectonica, facuta din lut. Va dau DOAR un exemplu: popoarele de navigatori au dezvoltat coca, catargul si verga cu multe mii de ani inainte de Burebista al nostru si le-au inclus in cultura lor construita. Va invit sa reflectati!
Mergem mai sus, cu acordul dvs, in intelegerea urbanitatii: Francoise Choay traieste intr-un oras (Paris, pentru cunoscatori!) la care dumneavoastra visati doar pentru ca Bucurestiul a fost candva "micul Paris", numai ca... nu intelegeti cateva lucruri simple legate de marile orase:
petit a) micul Paris nu are nici o treaba cu marele Paris (un Paris care are de mult timp un C.U.T. DE PESTE 6.5, mult peste Bucucrestiul actual!). petit b) cand Bucurestiul s-a hotarat pe la mijlocul secolului 19 sa nu mai fie sat, si sa devina oras, a trecut la alt C.U.T. SI LA ALTA SCARA, DAR NUMAI ACOLO UNDE INVESTITORUL ERA FIMILIARIZAT CU CULTURA URBANA EUROPEANA: germanul (regele), evreii (negustorimea elevata asociata modernismului), imigratia balcanica si italiana, comunistii, au modificat paradigma; DOAR localnicii de Teleorman, sau de aiurea, au ramas in continuare in colibele lui Burebista. petit c) cultura europeana se bazeaza, de ceva vreme (oare v-a scapat!!??) pe trinomul: marile orase = marele comert = marea cultura. acest trinom inseamna continua evolutie, o consola se incadreaza in acest patern cultural exact asa cum o facea candva si La Tour Eiffel, si inseamna permanenta asimilare si schimb de idei. petit d) aceiasi oameni (cu acelasi ADN!) care pescuiau la Mediterana acum 2000 de ani, si care locuiau in niste colibe mizere, au invatat bine lectia romana... si au acum Barcelona pe mana, cu tot ce inseamana ea. Mie nu mie se par alienati catalanii, aveau ADN-ul destul de sanatos ultima data cand i-am vazut! Erau destul de mandri de orasul lor CU GRID TOP-DOWN, anti-ADN, facut de conu' Cerda dar, probabil ei nu stiu in ce s-au bagat!
Deci: povestea cu ADN-ul uman legat direct de vre-o tectonica joasa, la scara umana, este o poveste inventata de dumneavoastra, care NU SE CONFIRMA la nivel european, acolo unde exista cultura mare; poporul roman NU a facut parte din povestea de succes europeana ( mari orase-mare comert-mare cultura); este secundara cauza pentru care nu am facut parte din aceasta poveste de succes( dominatia otamana, pozitia geografica, lenea!); este o tragedie ca nu am facut parte atata timp din marea cultura europeana,...suntem europeni pana la urma! In consecinta, eu pot spune doar atat: ADN-UL NOSTRU ESTE CEL MULT ODIHNIT!
Am inteleg ca sunteti foarte multumit de progresul reprezentat de cladirea in cauza.
Ar fi interesant de vazut insa ce ar rezulta dintr-o ancheta psiho-sociala la nivelul comunitatii, de tipul celor facute de La Cecla la Paris, Barcelona etc.
Aveti idee care au fost rezultatele la Paris - de exemplu - in legatura cu ultimele mari lucrari (Biblioteca Nationala, Les Halles, Baubourg etc)?
Eu nu am pronuntat cuvantul progres, eu am spus evolutie, atentie la proprietatea cuvintelor! da, la bibioteca nationala e coada de mii de oameni de la ora 7 dimineata, zilnic! si da, cladirea lui dorin lucraza foarte bine cu echipamentul de infrastructura din fata, pasajul rutier, de fapt l-a anticipat! Aici e valoarea reala a proiectului! Restul e design pur!
Nu ma refeream la oamenii care trebuie sa se duca la B.N. volens-nolens pentru carti.
Ci la esecul ansamblului dpdv arhitectural, urbanistic, social: spatiile moarte, incapabile sa induca identitate si sa califice zona (asa cum s-a dorit probabil), cu "plastica" arida si simplista (in comparatie cu care arhitecturile lui de Chirico sunt un paradis), pomii care se sufoca in patio-urile prea mici fara sa-si produca efectul scontat etc.
Prin contrast, in apropiere, un grup de vechi depozite de vinuri dezafectate transformate in zona de leisure si comerciala, a devenit o atractie populara, plina de viata, la scara umana.
E de reflectat asupra efectelor obtinute dpdv socio-urbanistic in cele 2 cazuri, in raport bineinteles si cu mijloacele intrebuintate...
Revenind la subiectul nostru: in ce fel cladirea in discutie lucreaza foarte bine cu echipamentul de infrastructura din fata?
Mie mi se pare ca tensiunea creata de jocul elementelor structurale aparente creaza dezordine.
Iar elementele unei cladire nu trebuie sa mimeze rampa strazii din fata, daca la asta va referiti.
Din contra, trebuie sa-si impuna "ordonanta".
Rampa strazii, rezultata dintr-o necesitate strict functionala, nu trebuie sa-si impuna "regula ordonatoare" asupra cladirilor din jur, ci din contra.
E o chestiune ce tine de stabilirea ierarhiilor urbanistice.
Inca odata: haideti sa nu-i mai lasam pe ingineri (edilitaristi in cazul asta), designeri, clienti etc sa ni se substituie!
Noi, arhitectii, avem alta misiune.
Domnule Giovannoni,
urbanismul ca si arhitectura trebuie sa genereze spatii si NU compozitii de linii verticale sau oblice sau curbe samd. Sa vorbim despre caracterul adecvat sau nu al unui obiect de arhitectura sau al unui fragment de oras din aceasta perspectiva(asa cum faceti dvs), sau si mai grav sa producem compozitii si nu spatii(asa cum fac marea majoritate)este absolut NOCIV!
Jocul liniilor oblice si verticale este ceea ce te izbeste mai intai la aceasta cladire, ceea ce vede omul de pe strada inainte de a putea evalua spatiile.
Sigur, spatiile reprezinta probabil categoria cea mai importanta cu care lucreaza arhitectura si urbanismul, dar pe langa ele mai sunt volumele, suprafetele, liniile, culorile, texturile, materialele, lumina, decoratiile...
Nu va mai certati degeaba... solutia este geniala, desi nu tocmai originala (a fost inventata cu ani in urma de o colega care si-a facut proiectul in noaptea dinnaintea predarii).
Propun sa fie aplicata pe scara larga, la orase si sate, toate cubuletele avortate (spre deosebire de alte specii creatoare arhitectii avorteaza forme geometrice, ...dureros, iar de cele cu unghiuri foarte ascutite se scapa numai prin cezariana... ufff) in ultimii 20 de ani, sa fie innobilate cu dungi oblice, una sau mai multe, dupa buget, in conditii de criza se admit si cele date cu bidineaua.
Tinerii studenti ar trebui informati, iar generatiile mai vechi reciclate, vremea lentilei a apus si schingiurea invelitorilor va intra in codul penal, solutia universala, daca vremea predarii a venit si cubuletul nu se lasa inspiratiei, este sa f...i dungi, oblice neaparat. Succes! Ne auzim peste 20 de ani cand deja fondul va fi devorat forma.
Dar ce e de facut?
De unde sa dobandesti, daca mediul a devenit arid, iar fondul mostenit nu-i nici el prea grozav?
Revenirea ar trebui sa-nceapa dela organizatiile profesionale sau din scoli.
Dar organizatiile si-au aratat masura cu ocazia ultimelor concursuri, iar de scoli ce sa mai vorbim!
Nu mi-a venit a crede (nu-mi vine nici acum) cand am aflat ca la Bucuresti mac este rector iar ds (ma rog, ce a devenit...) seful disciplinei de arhitectura.
zagaican sa scoata calculele de rezistenta....miroase a groapa comuna....salvati-va!!!!!!!!
36 comentarii: